ICCJ. Decizia nr. 5050/2005. Comercial
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.5050/2005
Dosar nr. 192/2005
Şedinţa publică din 27 octombrie 2005
Deliberând asupra recursurilor de faţă constată:
Prin acţiunea introdusă la Judecătoria Bacău, reclamanta SC C.E. SA Bacău a chemat în judecată pe pârâta SC A.I. SRL Bacău, a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 334.000.000 lei, reprezentând preţul a două apartamente cumpărate de pârâtă prin contractul de vânzare – cumpărare autentificat la 17 decembrie 1998 şi încuviinţarea unui sechestru asigurător asupra apartamentelor.
Pârâta prin întâmpinarea formulată a invocat excepţia privind prescripţia dreptului la acţiune şi excepţia prematurităţii acţiunii.
Prin încheierea din 27 aprilie 2004 a fost respinsă excepţia prescripţiei la acţiune şi prin sentinţa civilă nr. 3460 din 18 februarie 2004, pronunţată de Judecătoria Bacău în dosarul nr. 754/2004 s-a respins excepţia prematurităţii acţiunii şi s-a admis în parte acţiunea formulată de reclamantă.
A fost obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 110.000.000 lei cu titlu de pretenţii.
Cu privire la prescripţia dreptului la acţiune s-a reţinut că termenul de la care curge prescripţia este data de la care a rămas irevocabilă sentinţa nr. 1229 din 20 februarie 2002, pronunţată de Tribunalul Bacău, prin care a fost respinsă acţiunea formulată de reclamantă prin care solicită rezoluţiunea contractului de vânzare – cumpărare încheiat cu pârâta.
Referitor la prematuritatea acţiunii s-a reţinut că în cauză au fost respectate prevederile art. 7201 C. proc. civ.
Pe fond pârâta a fost obligată la plata contravalorii apartamentului, prevăzut în contract apreciind că nu este cazul reactualizării acestuia.
Împotriva sentinţei a formulat apel atât reclamanta cât şi pârâta care au criticat-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Prin Decizia civilă nr. 237 din 2 noiembrie 2004, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia comercială şi de contencios administrativ, în dosarul nr. 4653/2007 a fost respins apelul formulat de pârâta SC A.I. SRL, ca nefondat.
S-a admis apelul formulat de reclamanta SC C.E. SA s-a schimbat în parte sentinţa apelată în sensul că a fost obligată pârâta la plata sumei de 435.000.000 lei, reprezentând preţul de 110.000.000 lei al apartamentului reactualizat.
Împotriva deciziei au declarat recurs părţile criticând-o pentru nelegalitate.
Prin cererea depusă la dosarul din recurs recurenta – reclamantă SC C.E. SA Bacău, precizează că renunţă la judecarea recursului său.
În această situaţie potrivit art. 246 C. proc. civ., instanţa va lua act de renunţarea la judecarea recursului declarat de reclamantă.
Recurenta – pârâtă SC A.I. SRL a solicitat admiterea recursului său, modificarea deciziei recurate în sensul respingerii ca nefondat a apelului reclamantei SC C.E. SA, admiterea apelului său şi pe fond în principal respingerea acţiunii reclamantei ca fiind prescrisă sau în subsidiar menţinerea soluţiei pronunţată de instanţa de fond.
În primul motiv de recurs, pârâta a invocat excepţia dreptului la acţiune formulată de reclamantă susţinând că motivarea instanţei de apel nu are suport juridic.
Critica formulată nu este fondată.
În mod corect a reţinut instanţa de apel din probele administrate la fond şi apel că reclamanta i-a vândut pârâtei la data de 17 decembrie 1998 două apartamente cu preţul de 110.000.000 lei prin contract părţile convenind ca plata preţului să se facă după compensarea datoriilor pe care societatea vânzătoare, reclamanta le are faţă de societatea cumpărătoare, pârâta.
În anul 1999 pârâta a formulat acţiune în pretenţii împotriva reclamantei şi prin sentinţa civilă nr. 435/1999, pronunţată de Tribunalul Bacău, rămasă definitivă la 23 martie 2000 s-a dispus obligarea reclamantei la plata unor sume de bani reprezentând chirie şi contravaloare marfă.
Prin aceeaşi sentinţă a fost respinsă cererea reconvenţională formulată de recurenta – reclamantă de compensare a debitelor reciproce.
Recurenta – reclamantă a formulat ulterior acţiune pentru rezoluţiunea contractului de vânzare – cumpărare care a fost respinsă prin sentinţa civilă nr. 1229 din 2 februarie 2002, pronunţată de Tribunalul Bacău pe motiv că reclamanta are la îndemână acţiune în realitarea dreptului, respectiv solicitarea plăţii preţului.
Sentinţa mai sus menţionată a rămas irevocabilă prin Decizia nr. 681 din 12 noiembrie 2002, pronunţată de Curtea de Apel Bacău.
În raport de cele mai sus menţionate prin Decizia recurată pronunţată în apel s-a apreciat că termenul de prescripţie trebuie avut în vedere, în raport de sentinţa nr. 1299/2002 a Tribunalului Bacău.
În al doilea motiv de recurs invocat, pârâta a susţinut că în mod greşit s-a procedat la reactualizarea preţului, deoarece suma datorată este preţul prevăzut prin contract respectiv 110.000.000 lei.
Nici această critică nu este fondată.
Curtea de Apel prin Decizia recurată a reţinut în mod corect că reactualizarea se impune ori de câte ori trece un interval de timp îndelungat din momentul care obligaţia trebuia executată şi până la data când este executată efectiv, iar în cauză recurenta pârâtă a fost notificată încă din 3 februarie 1999 să se prezinte pentru întocmirea procesului verbal de compensare a creanţelor reciproce.
Faţă de considerentele mai sus menţionate se constată că în cauză nu subzistă nici unul din motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ., care să ducă la modificarea sau casarea deciziei recurate şi în consecinţă în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul formulat de recurenta – pârâtă SC A.I. SRL, urmează a fi respins, ca nefondat.
Conform art. 274 C. proc. civ., recurenta pârâtă va fi obligată la plata sumei de 836,34 RON (8.363.400 lei vechi) către recurenta – reclamantă SC C.E. SA Bacău, cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat, conform chitanţei aflată la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta SC A.I. SRL Bacău, împotriva deciziei nr. 237 din 2 noiembrie 2004 a Curţii de Apel Bacău, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Obligă recurenta pârâtă să plătească recurentei – reclamante 836,34 RON (8.363.400 lei vechi) cheltuieli de judecată.
Ia act de renunţarea la judecata recursului declarat de reclamanta SC C.E. SA Bacău împotriva aceleiaşi decizii.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 octombrie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 5045/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 5053/2005. Comercial → |
---|