ICCJ. Decizia nr. 5103/2005. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.5103/2005
Dosar nr. 396/2005
Şedinţa publică din 28 octombrie 2005
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 1514/ C din 5 iulie 2004, pronunţată de Tribunalul Braşov, secţia comercială şi de contencios administrativ, a fost respinsă acţiunea formulată de reclamanta SC B.C.R.A. SA, împotriva pârâtelor SC T.L. SA şi SC L.C.N.C. SRL, având ca obiect constatarea nulităţii absolute a contractului de cesiune.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut în principal că nu poate fi primită susţinerea reclamantei în sensul că prin cesiunea de creanţă realizată de SC T.L. SA aceasta şi-a micşorat patrimoniul, astfel încât transmiterea dreptului de creanţă nu poate îmbrăca decât forma unei donaţii. Cesiunea de creanţă ca mod de transmitere a unei creanţe către altă persoană nu presupune sub aspectul validităţii sale, să îndeplinească condiţiile de formă ale donaţiei decât atunci când reprezintă o donaţie. În speţă acest act nu poate să ducă la micşorarea patrimoniului utilizatorului, deoarece prejudiciul s-a produs în patrimoniul utilizatorului care a reparat, pe cheltuiala sa autovehiculul. O micşorare a patrimoniului, legată de reparaţia autovehicului se poate produce doar în ipoteza în care nu se vizează de drepturile conferite de poliţa de asigurare, ori în cauză a fost instrumentat un dosar de daună pentru recuperarea prejudiciului.
Curtea de Apel Braşov, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin Decizia nr. 229/ Ap din 24 noiembrie 2004 a respins apelul declarat de SC B.C.R.A. SA, sucursala Braşov, împotriva sentinţei civile nr. 1514/ C din 5 iulie 2004, pronunţată de Tribunalul Braşov, secţia comercială şi de contencios administrativ, în dosarul nr. 1585/C/2004.
Pentru a decide astfel, instanţa de apel a stabilit că cesiunea, chiar admiţând că s-a făcut cu titlu gratuit, nu echivalează cu o donaţie şi nici cu o liberalitate ci reprezintă un act de dezinteresat, neoperând o sărăcire a patrimoniului cedentei. Aceasta întrucât pe de o parte cesionara SC L.C.N.C. SRL, ca utilizator al contractului de leasing achită o dată cu cota parte din costul de achiziţie lunar al autovehiculului dat în leasing şi contravaloarea asigurării, iar pe de altă parte, la data încheierii cesiunii de creanţă poliţa de asigurare era expirată. Cesiunea de creanţă contestată nu este necesar să fie încheiată în formă autentică, sub aspectul condiţiei ad validitatem.
Împotriva deciziei nr. 229 din 24 noiembrie 2004, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia comercială şi de contencios administrativ, a promovat recurs reclamanta SC B.C.R.A. SA Bucureşti, prin sucursala Braşov, care a criticat această hotărâre judecătorească pentru nelegalitate şi netemeinicie, sub aspectul că cesiunea de creanţă intervenită între SC T.L. SA în calitatea de cedentă şi SC L.C.N.C. SRL în calitatea de cesionară în realitate reprezintă o liberalitate sub formă de donaţie, care impune forma autentică la încheierea ei, iar patrimoniul SC T.L. SA rămâne văduvit de existenţa acestui drept, fiind invocat ca temei de drept al cererii de recurs dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Intimata pârâtă SC T.L. SA Braşov a depus întâmpinare, motivată în fapt şi în drept, prin care a cerut respingerea recursului.
Înalta Curte, analizând materialul probator administrat în cauză, în raport de criticile formulate în cererea de recurs, constată că acestea sunt neîntemeiate, urmând a respinge ca nefondat recursul declarat de SC B.C.R.A. SA, pentru următoarele considerente:
Printr-o corectă şi integrală apreciere a probelor, instanţele judecătoreşti anterioare, au stabilit adevăratele raporturi juridice dintre părţi, fiind dată o interpretare justă contractului de cesiune de creanţă. Astfel, apare neîndoios, că la data de 2 martie 2004, între SC T.L. SA cu sediul în Braşov, în calitatea de cedentă şi SC L.C.N.C. SRL, în calitatea de cesionară, a intervenit convenţia potrivit căreia cedenta cesionează definitiv, irevocabil şi integral creanţele şi acţiunile care derivă din poliţa de asigurare cesionarei SC L.C.N.C. SRL. Ca urmare a cesiunii efectuate, cesionara SC L.C.N.C. SRL se subrogă în drepturile şi obligaţiile cedentei, privind creanţele şi acţiunile de recuperare a acestora, inclusiv în dreptul de a cere recuperarea de la debitoarea cedată a creanţei în sumă totală de 20.615.907 lei, conform facturii fiscale din 25 noiembrie 2003, reprezentând daune rezultate în urma evenimentului, risc asigurat intervenit în data de 13 noiembrie 2003. În fundamentarea cesiunii de creanţă descrisă anterior, a existat contractul de asigurare, încheiat la data de 27 decembrie 2002 între SC T.L. SA şi SC B.C.R.A. SA, privind o asigurare.
Amplu documentat şi bine argumentat s-a reţinut că utilizatorul, care este şi plătitorul asigurării, este îndreptăţit să aibă o acţiune directă faţă de asigurător, în ceea ce priveşte recuperarea prejudiciului suportat în urma intervenirii unui eveniment asigurat, neexistând în acest context o micşorare a patrimoniului pentru SC T.L. SA, iar contractul părţilor reprezintă o cesiune de creanţă şi nu o donaţie supusă dispoziţiilor art. 813 C. civ.
Pentru aceste raţiuni juridice urmează a respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta SC B.C.R.A. SA Bucureşti, prin sucursala Braşov, nefiind îndeplinite nici una din cerinţele dispoziţiilor art. 304 C. proc. civ., menţinând ca legală şi temeinică Decizia nr. 229/ Ap din 24 noiembrie 2004, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia comercială şi de contencios administrativ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta SC B.C.R.A. SA Bucureşti, împotriva deciziei nr. 229/ Ap din 24 noiembrie 2004, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 28 octombrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5100/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 5113/2005. Comercial → |
|---|
