ICCJ. Decizia nr. 5116/2005. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.5116/2005
Dosar nr. 2631/2005
Şedinţa publică din 28 octombrie 2005
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea pronunţată de Judecătoria Giurgiu la data de 31 mai 2004, s-a respins cererea formulată de creditoarea SC B. SA, privind încuviinţarea executării silite a contractului de garanţie imobiliară din 5 decembrie 1994.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că potrivit art. 405 C. proc. civ. şi art. 6 din decretul nr. 167/1958 dreptul de a cere executarea silită se prescrie în termen de 3 ani, care începe să curgă potrivit dispoziţiilor art. 405 alin. (2) C. proc. civ. şi art. 7 alin. (3) din decretul nr. 167/1958 de la data naşterii dreptului, respectiv data de 6 iunie 1995, ori procedura de executare s-a declanşat în anul 2003.
Împotriva acestei încheieri a promovat apel creditoarea, prin care susţine că s-a făcut o aplicare greşită a legii.
Astfel executarea silită se face în baza unui titlu executoriu respectiv sentinţa civilă nr. 110 din 20 martie 1997 investită cu formulă executorie şi a contractului de garanţie imobiliară din 5 decembrie 1994. Se mai arată că intimatul este garant în baza unui contract de ipotecă încheiat cu banca, iar potrivit art. 1786 C. civ. „inscripţiile conservă dreptul de privilegiu şi de ipotecă în curs de 15 ani din ziua în care s-au făcut inscripţiile".
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, prin Decizia nr. 259 din 1 aprilie 2005 a respins apelul, ca nefondat.
În motivarea soluţiei, instanţa de control judiciar a reţinut că dreptul apelantei de a cere executarea silită este prescris în raport cu data naşterii acestui drept, 6 iunie 1995 (creditul a fost acordat pe un termen de 6 luni, începând cu data de 6 decembrie 1994, aşa cum rezultă din contractul de credit încheiat la 6 decembrie 1994), precum şi în raport de data încheierii contractului de garanţie imobiliară încheiat de către părţi, 5 decembrie 1994.
S-au înlăturat criticile privind neaplicarea dispoziţiilor art. 1786 C. civ., motivat de faptul că nu au nici o legătură cu speţa, fiind vorba despre dreptul de a cere executarea silită şi nu despre termenul până la care poate fi conservat un drept real.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs SC B. SA, prin lichidator invocând aspecte de nelegalitate, conform art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Astfel se susţine că între data rămânerii definitive a titlului executoriu 1997 şi împlinirea termenului de prescripţie care s-ar fi împlinit la data de 20 martie 2000, debitorul a efectuat plăţi în perioada 11 martie – 23 noiembrie 1999, astfel că în conformitate cu art. 16 lit. a) din decretul nr. 167/1958 s-a întrerupt cursul prescripţiei prin recunoaştere.
În susţinere s-au depus înscrisuri, respectiv situaţia soldurilor la data de 17 octombrie 2005 şi situaţia depunerilor de numerar efectuate de SC D. SRL.
Recursul este nefondat.
Potrivit art. 405 C. proc. civ., pentru pornirea executării silite trebuie să se facă dovada că nu a intervenit prescripţia dreptului de a cere executarea silită.
În speţă aşa cum a reţinut şi instanţa de apel titlul executoriu în baza căruia s-a declanşat procedura executării l-a constituit, aşa cum rezultă din cererea introductivă contractul de garanţie imobiliară din 5 decembrie 1994, şi nu sentinţa civilă nr. 110 din 20 martie 1997, cum susţine în cererea de recurs.
Ori aşa cum au reţinut instanţele inferioare dreptul de a cere executarea silită faţă de titlul invocat s-a născut după împlinirea termenului de 5 luni de restituire respectiv 6 iunie 1995.
În recurs se invocă alt titlu executoriu şi chiar în raport de aceasta nu s-a făcut dovada întreruperii cursului prescripţiei nefăcându-se dovada efectuării plăţilor de care face vorbire, înscrisurile depuse reprezentând nişte situaţii privind debitul fără legătură cu cererea introductivă.
Faţă de cele arătate Înalta Curte apreciază că executarea silită s-a prescris, cererea fiind formulată la mai mult de 3 ani de la data când s-a născut dreptul de a cere executarea silită, nefiind dovedite în cauză existenţa unor motive de întrerupere a acestui termen situaţie în care văzând dispoziţiile art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de creditoarea SC B. SA, prin lichidatori SC M.S.R.V.A. SA şi SC P.C.M.C. SRL Bucureşti, împotriva deciziei nr. 259 din 1 aprilie 2005, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 28 octombrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5113/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 5121/2005. Comercial → |
|---|
