ICCJ. Decizia nr. 5083/2005. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.5083/2005
Dosar nr. 9446/2004
Şedinţa publică din 28 octombrie 2005
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată sub nr. 1248 din 15 noiembrie 2003, reclamanta SC A.I. SRL a chemat în judecată pârâtul S.O., solicitând ca în baza sentinţei ce se va pronunţa să se constate nulitatea absolută parţială a contractului de împrumut din 25 februarie 2002.
Ulterior reclamanta şi-a precizat acţiunea solicitând constatarea nulităţii în întregime a contractului de împrumut şi pe cale de consecinţă şi restituirea sumei de 6500 dolari S.U.A. pe care a achitat-o pârâtului.
În motivarea cererii reclamanta a arătat că dobânda practicată de 6 % pe lună este o dobândă prea oneroasă, clauză care ar încălca dispoziţiile art. 3 din OG nr. 9/2000.
Pârâtul a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea acţiunii, învederând că art. 3 din OG nr. 9/2000 nu se aplică raporturilor juridice civile, în speţă contractul de împrumut încheiat neavând caracter comercial, astfel că dobânda este legal stabilită.
Judecătoria Luduş prin sentinţa nr. 204 din 3 martie 2004, apreciind că raportul juridic dedus judecăţii este de natură comercială conform art. 56 C. com., se impunea a fi îndeplinită concilierea directă potrivit art. 7201 C. proc. civ., situaţie în care a respins acţiunea ca prematur introdusă.
Împotriva acestei sentinţe a promovat apel reclamanta, criticile formulate făcând referire la faptul că suma împrumutată a fost achitată integral cu dobânda de 6 % pe lună este contrară legii. De asemenea apelanta invocă abuzuri legate de executarea silită şi pagube materiale cerând totodată constatarea nulităţii contractului de împrumut.
Curtea de Apel Târgu-Mureş, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin Decizia nr. 97 din 18 mai 2004 a respins apelul, ca nefondat.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de control judiciar a reţinut că litigiul este de natură comercială, evaluabil în bani, iar în lipsa dovezii îndeplinirii acestei proceduri acţiunea reclamantei este inadmisibilă.
Cu petiţia înregistrată la data de 19 iulie 2004, reclamanta a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, criticile vizând aspecte de nelegalitate fiind invocate dispoziţiile art. 304 pct. 9 şi 10 C. proc. civ.
Se susţine că nu s-a făcut distincţie între prematuritatea dreptului la acţiune şi prematuritatea dreptului material, atâta vreme cât dreptul material există, respingerea acţiunii, urmată de respingerea apelului însemnând încălcarea accesului la justiţie.
Recursul este fondat.
Obiectul cauzei dedus judecăţii l-a constituit în principal constatarea nulităţii contractului de împrumut din 25 februarie 2002, precum şi restituirea sumei încasate cu titlu de dobândă.
Faţă de cele arătate rezultă că faţă de caracterul nepatrimonial al capătului principal din cererea formulată, competenţa de soluţionare potrivit art. 2 pct. 1 lit. a) C. proc. civ., revenea tribunalului şi nu judecătoriei.
De asemenea Înalta Curte apreciază că faţă de caracterul subsidiar al cererii privind restituirea dobânzii nu se impunea efectuarea concilierii prealabile în condiţiile art. 7201 C. proc. civ.
În aceste condiţii văzând şi dispoziţiile art. 304 pct. 3 şi art. 312 alin. (6) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta SC A.I. SRL Luduş, împotriva deciziei nr. 97/ A din 18 mai 2004, pronunţată de Curtea de Apel Târgu-Mureş, secţia comercială şi de contencios administrativ, casează Decizia şi sentinţa nr. 209 din 3 martie 2004 a Judecătoriei Luduş şi trimite cauza spre competentă soluţionare în fond la Tribunalul Mureş.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 28 octombrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5082/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 5087/2005. Comercial → |
|---|
