ICCJ. Decizia nr. 5613/2005. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.5613/2005
Dosar nr. 2405/2005
Şedinţa publică din 22 noiembrie 2005
Asupra recursului, din actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la nr. 4183 din 7 noiembrie 2002 pe rolul Tribunalului Buzău, reclamanta R.A.M. Buzău a chemat în judecată pe pârâta A.P.C.D., cu sediul în Buzău, solicitând ca prin sentinţa care se va pronunţa să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 33.693.009 lei, reprezentând contravaloare facturi energie termică, la data de 30 septembrie 2001, la plata penalităţilor de întârziere, în sumă de 12.931.112 lei şi a cheltuielilor de judecată, în sumă de 3.472.867 lei.
Pârâta a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acţiunii, iar prin cerere reconvenţională a solicitat obligarea reclamantei la plata daunelor pentru nefurnizare servicii în perioada 18 august - 3 septembrie 2001, în compensarea facturii în cauză privind energia termică.
Tribunalul Buzău, secţia comercială şi de contencios administrativ, a pronunţat sentinţa nr. 1119 din 14 aprilie 2003, prin care a admis acţiunea şi a obligat pe pârâtă la plata următoarelor sume:
- 33.693.009 lei cu titlu de preţ;
- 12.931.112 lei penalităţi de întârziere;
- 3.472.867 lei cheltuieli de judecată.
Împotriva sentinţei civile nr. 1119/2003 a declarat recurs pârâta şi în consecinţă s-a pronunţat Decizia nr. 2306 din 19 iunie 2003 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin care s-a admis recursul, s-a casat sentinţa şi s-a trimis cauza, spre rejudecare, Tribunalului Buzău.
În fond după casare, prin sentinţa nr. 541 din 24 mai 2004 a Tribunalului Buzău, secţia comercială şi de contencios administrativ, s-a admis acţiunea şi s-a dispus obligarea pârâtei la plata sumei de 33.693.009 lei cu titlu de preţ şi la plata sumei de 6.472.867 lei cheltuieli de judecată.
Apelul declarat de pârâta A.P.C.D. Buzău, împotriva sentinţei civile nr. 541/2004, a fost admis, prin Decizia nr. 135 din 13 mai 2005 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ, şi în consecinţă s-a schimbat, în parte, sentinţa atacată, în sensul că a fost obligată pârâta la plata sumei de 33.264.889 lei, cu titlu de preţ către reclamantă, în loc de 33.693.009 lei. Au fost menţinute restul dispoziţiilor sentinţei şi s-a dispus obligarea pârâtei la 4.476.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.
Pârâta a declarat recurs împotriva deciziei nr. 135/2005, invocând mai multe motive de nelegalitate.
Primul motiv de recurs se referă la omisiunea instanţei de apel de a se pronunţa cu privire la cererea reconvenţională, deşi în considerentele deciziei se face vorbire de existenţa acestei cereri.
Înalta Curte, analizând acest motiv de recurs, constată că într-adevăr în considerentele deciziei nr. 135/2005 se menţionează că în primul ciclu procesual pârâta a formulat cerere reconvenţională, solicitând obligarea reclamantei la plata de daune pentru întreruperea furnizării apei calde menajere, în perioada 18 august – 3 septembrie 2001, însă aceste pretenţii nu au fost dovedite cu probele administrate în cauză, dar nici în minuta deciziei şi nici în dispozitiv curtea nu s-a pronunţat cu privire la cererea reconvenţională.
De altfel, deşi cauza a parcurs două cicluri procesuale, nici o instanţă nu a solicitat pârâtei să precizeze cuantumul pretenţiilor din cererea reconvenţională, să plătească taxa judiciară de timbru (deoarece pârâta a timbrat doar cu 30.000 lei timbru judiciar) şi nu s-a pronunţat pe cererea reconvenţională.
Astfel fiind, Înalta Curte constată că acest motiv de recurs este fondat şi în temeiul art. 312 şi art. 313 C. proc. civ., va admite recursul, va casa Decizia şi va trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
Cu ocazia rejudecării apelului, curtea urmează să analizeze celelalte motive de recurs, ca apărări de fond şi să pună în vedere pârâtei să precizeze cuantumul pretenţiilor şi să achite taxa judiciară de timbru, legal datorată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta A.P.C.D. Buzău, împotriva deciziei nr. 135 din 13 mai 2005 a Curţii de Apel Ploieşti, casează Decizia recurată şi trimite cauza Curţii de Apel Ploieşti pentru rejudecare.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 22 noiembrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5572/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 5621/2005. Comercial → |
|---|
