ICCJ. Decizia nr. 593/2005. Comercial
| Comentarii |
|
Prin sentința civilă nr. 2017 din 28 noiembrie 2003, pronunțată în dosarul nr. 5032/2003, Tribunalul Olt comercială și de contencios administrativ, a admis acțiunea formulată de reclamanta SC M.C. SRL Slatina, jud. Olt împotriva pârâtelor SC I.I.I. SRL Craiova și SC P.R. SRL Curtișoara, județul Olt și în consecință a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare nr. 70 din 3 decembrie 2002, încheiat între cele două pârâte.
Pronunțând această hotărâre, instanța de fond a reținut în esență că persoana care a efectuat vânzarea nu era împuternicită cu un mandat special de a face acte de dispoziție cu privire la lucrurile înstrăinate.
împotriva sentinței a declarat apel pârâta SC I.I.I. SRL Craiova arătând că este nelegală și netemeinică.
Deși a fost citată cu mențiunea să timbreze apelul cu 103.000 lei taxă judiciară și 3.000 lei timbru judiciar, pârâta nu a satisfăcut această cerință, motiv pentru care, Curtea de Craiova, prin decizia civilă nr. 559 din 6 aprilie 2004 a anulat apelul, ca netimbrat, conform art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și art. 9 din O.G. nr. 32/1995 modificată prin Legea nr. 123/1997.
Nemulțumită de soluția pronunțată pârâta a formulat recurs arătând că decizia a fost dată cu aplicarea greșită a legii.
Susține că procedura de citare cu pârâta s-a îndeplinit prin afișare, ori în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 921C. proc. civ., întrucât la sediul societății se află cel puțin două persoane împuternicite cu primirea corespondenței.
A invocat motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Examinând recursul prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului și a dispozițiilor legale incidente în cauză, înalta Curte stabilește că recursul nu este fondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Conform art. 85 C. proc. civ., judecătorul nu poate hotărî asupra unei cereri decât după citarea sau înfățișarea părților, afară numai dacă legea nu dispune altfel.
în cazul de față pârâta a fost citată pentru termenul din 6 aprilie 2004 cu mențiunea să timbreze cu 103.000 lei taxă judiciară și 3.000 lei timbru judiciar.
întrucât agentul procedural nu a găsit la sediul societății pârâte nici o persoană, mențiune făcută pe dovada aflată la fila 7 din dosarul instanței de apel, procedura de citare s-a realizat prin afișare.
într-adevăr, în cazul persoanelor juridice regula este că această comunicare a citației și a altor acte de procedură nu se poate realiza prin afișare dar dispozițiile art. 921C. proc. civ., prevăd că atunci când la sediul societății nu a fost găsită nici o persoană comunicarea citației să se facă prin afișare.
Susținerea recurentei pârâte că la sediul societății respective se află în permanență persoana împuternicită cu primirea corespondenței nu a fost probată.
Față de cele ce preced, înalta Curte a stabilit că în cauză au fost respectate dispozițiile legale privind comunicarea citației și drept urmare decizia atacată a fost legală, a fost menținută prin respingerea recursului, conform art. 312 C. proc. civ.
| ← ICCJ. Decizia nr. 586/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 599/2005. Comercial → |
|---|
