ICCJ. Decizia nr. 1915/2006. Comercial
| Comentarii |
|
La data de 21 februarie 2005, reclamanta R.A.G.C. Târgoviște a chemat în judecată pe pârâtul D.I. pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună suspendarea executării contractului din 30 septembrie 2001 în ceea ce îl privește pe pârât și obligarea acestuia de a permite accesul în imobilul proprietatea sa a specialiștilor R.A.G.C. Târgoviște în vederea sigilării surselor de apă și canalizare și de a plăti suma de 15.845.312 lei, reprezentând prețul apei potabile furnizate și a serviciilor de preluare apă menajeră pe perioada februarie 2002 - iulie 2004 și majorări de întârziere, cu cheltuieli de judecată.
Prin sentința civilă nr. 1583 din 31 octombrie 2005, Tribunalul Dâmbovița a admis acțiunea reclamantei și a obligat pe pârât la plata sumei de 11.826.769 lei contravaloare servicii, 4.018.543 lei majorări de întârziere și 1.504.825 lei cheltuieli de judecată, dispunând și suspendarea executării contractului din 30 septembrie 2002 în ceea ce îl privește pe pârât și obligarea acestuia de a permite accesul reclamantei în vederea sigilării surselor de apă și canalizare.
Curtea de Apel Ploiești, prin decizia civilă nr. 16 din 7 februarie 2006, a admis apelul pârâtului, a schimbat în parte sentința civilă de mai sus, în sensul că a admis în parte acțiunea, a obligat pe pârâtă la plata sumei de 4.439.450 lei ROL contravaloare apă și canalizare, respingând restul pretențiilor, cu 374.110 lei Rol cheltuieli de judecată la fond. Totodată reclamanta a fost obligată la 374,5 RON cheltuieli de judecată în apel.
împotriva acestei soluții reclamanta R.A.G.C. Târgoviște a declarat recurs, solicitând, în esență, respingerea apelului pârâtului și menținerea hotărârii de fond, întrucât raportul de expertiză efectuat în cauză a fost greșit interpretat și s-a reținut eronat că la consumatorii care au montate apometre individuale se face proporțional cu consumul de apă înregistrat de aceștia, în condițiile în care regia furnizează apă potabilă la branșamentul imobiliar la scara blocului unde există aparat de măsurat.
Recursul este întemeiat pentru cele ce se vor arăta în continuare.
Din examinarea lucrărilor dosarului rezultă că raporturile comerciale dintre părți s-au derulat în temeiul contractului de furnizare servicii încheiat de reclamantă cu fiecare din membrii A.P.T., deci și cu acordul pârâtului, care nu și-a achitat serviciile ce i-au fost furnizate pe perioada 2001 - 2004, considerând că nu datorează decât o parte.
Potrivit celor convenite prin contractul menționat în cap. VIII art. 7, consumul de apă rece pentru consumatorii titulari ai contractului se stabilește în baza înregistrării apometrului montat la branșamentul blocului (scării) din dosarul instanței de fond, situație în care modul de calcul practicat de reclamantă, conform Legii nr. 114/1996 și normelor metodologice, a fost corect repartizat și pârâtului, așa cum rezultă și din verificările efectuate de expertiză.
în această situație, cum reclamanta a procedat la repartizarea consumului de apă conform Ordinului M.L.P.A.T. nr. 29/1993 și regulamentului de furnizare servicii din 21 aprilie 1999, corect instanța de fond a dispus obligarea pârâtului la plata apei și serviciilor, precum și a majorărilor de întârziere, refuzul de plată practicat de aceasta fiind nefondat.
Având în vedere sancțiunile legale prevăzute de contract în cap. II art. 4, cum pârâtul nu și-a achitat la termen sumele datorate, reclamanta era în drept să întrerupă furnizarea, instanța de fond dispunând corect și suspendarea executării contractului respectiv în ceea ce îl privește pe pârât.
în consecință, recursul reclamantei va fi admis, se va modifica hotărârea atacată, în sensul că va fi respins apelul pârâtului, menținându-se ca legală și temeinică hotărârea instanței de fond.
S-a avut în vedere această soluție, potrivit art. 274 C. proc. civ. intimatul pârât a fost obligat la cheltuieli de judecată în recurs.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1936/2006. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1929/2006. Comercial → |
|---|
