ICCJ. Decizia nr. 2976/2006. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2976/2006
Dosar nou nr. 2586/1/2006
Şedinţa publică din 17 octombrie 2006
Asupra recursurilor, din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 565/ C din 24 februarie 2004 pronunţată de Tribunalul Sibiu, secţia comercială şi de contencios administrativ, a fost admisă în parte acţiunea formulată de reclamanta SC I.T.S. SA Racoviţă, în contradictoriu cu pârâţii L.E., L.C.A., S.V. şi R.P., pârâţii fiind obligaţi la plata în solidar a sumei de 861.519.664 lei cu titlu de daune, cu cheltuieli de judecată în sumă de 31.115.395 lei.
În fundamentarea acestei soluţii instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că pârâţii în calitate de administratori, nu şi-au îndeplinit atribuţiile conferite prin Legea nr. 31/1990 şi actele constitutive ale societăţii reclamante, reclamanta dovedind că sunt întrunite elementele răspunderii civile delictuale.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel pârâţii care au solicitat schimbarea hotărârii atacate în sensul respingerii acţiunii ca neîntemeiată.
Curtea de Apel Alba Iulia, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin Decizia nr. 180/ A din 31 mai 2004, a anulat, ca netimbrat, apelul pârâţilor, reţinând, în esenţă, că deşi legal citaţi cu menţiunea timbrării cererii, apelanţii nu s-au conformat acestei obligaţii legale.
Recursul declarat împotriva acestei decizii de pârâtul L.E. a fost admis prin Decizia nr. 2456 din 8 aprilie 2005 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, care a casat Decizia atacată şi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
În pronunţarea acestei hotărâri, Înalta Curte a reţinut că hotărârea recurată a fost pronunţată în condiţiile în care procedura de citare cu apelantul pârât L.E. era nelegal îndeplinită.
Urmare a casării, cauza a fost înregistrată la Curtea de Apel Alba Iulia, secţia comercială şi de contencios administrativ, sub nr. 40477 din 15 iunie 2005.
Curtea de Apel Alba Iulia, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin Decizia nr. 197/ A din 18 noiembrie 2005, a admis apelul pârâtului L.E., a schimbat în parte sentinţa atacată în sensul că a stabilit obligaţia de plată în solidar către reclamantă la suma de 353.000.000 lei ROL cu titlu de prejudiciu şi a cheltuielilor de judecată la suma de 19.055.000 lei ROL, a menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei, a obligat societatea reclamantă SC I.T.S. SA Racoviţă să plătească apelantului L.E. suma de 11.026.796 ROL cheltuieli de judecată în apel.
Împotriva acestei din urmă hotărâri au declarat recurs reclamanta SC I.T.S. SA Racoviţa şi pârâtul L.E., criticând-o pentru nelegalitate.
Recurenta – reclamantă îşi subsumează criticile motivelor de modificare prevăzute de dispoziţiile art. 304.8 şi 9 C. proc. civ., precizând că instanţa de apel a făcut o greşită aplicare a dispoziţiilor Legii nr. 31/1990, republicată, cu privire la răspunderea administratorilor.
Recurentul pârât îşi subsumează criticile motivelor prevăzute de art. 304 pct. 6, 7, 9 şi 10 şi arată că instanţa de apel a făcut o greşită aplicare a legii prin neexonerarea pârâţilor de la plata sumei de 353.000.000 lei ROL, precizând şi că instanţa nu a motivat acest aspect.
În cadrul motivelor de recurs recurentul pârât invocă situaţii de fapt care, în opinia sa, nu ar fi fost corect reţinute de instanţa de apel, că intimata – reclamantă a încercat să se abată de la cursul judecăţii prin exercitarea abuzivă a drepturilor sale şi faptul că intimata – reclamantă nu a depus la dosar actele primare de contabilitate care ar fi susţinut nevinovăţia pârâţilor.
În ceea ce priveşte recursul reclamantei SC I.T.S. SA Racoviţă instanţa reţine următoarele:
La termenul de judecată din 23 mai 2006, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pus în vedere reprezentantului recurentei – reclamante, A.S.C., să complinească neregula procedurală a nesemnării şi neştampilării recursului de către reprezentanţii legali ai societăţii în condiţiile în care delegaţia avocatului semnatar al cererii de recurs nu purta ştampila societăţii reprezentate.
Potrivit art. 161 alin. (1) C. proc. civ., când instanţa constată lipsa capacităţii de exerciţiu al drepturilor procedurale, sau când reprezentantul părţii nu face dovada calităţii sale, se poate da un termen pentru îndeplinirea acestor lipsuri sub sancţiunea prevăzută de alineatul 2 al aceluiaşi articol, a anulării cererii.
Constatând că, la acest termen, apărătorul recurentei reclamante nu a complinit neregula procedurală a nesemnării şi neştamplării delegaţiei avocaţiale de către reprezentanţii legali ai recurentei – reclamante SC I.T.S. SA Racoviţă, Înalta Curte va anula cererea acesteia în temeiul art. 161 alin. (2) C. proc. civ.
2. În ceea ce priveşte recursul pârâtei, Înalta Curte, analizând Decizia recurată sub aspectul criticilor formulate, constată că recursul pârâtului este nefondat pentru motivele ce se vor arăta.
Deşi indică motivul de modificare prevăzut de art. 304.6 C. proc. civ., recurentul pârât nu indică ceea ce s-a acordat mai mult decât s-a cerut prin acţiunea introductivă sau ce s-a acordat şi nu s-a solicitat prin cerere, astfel că această critică urmează a fi respinsă, ca nefiind fundamentată.
Nici criticile întemeiate pe pct. 7 al art. 304 C. proc. civ., nu pot fi primite întrucât, din examinarea hotărârii recurate reiese cu evidenţă că instanţa de apel a motivat măsura obligării la plată a pârâţilor, în solidar, pentru suma de 353.000.000 lei ROL, urmare a aprecierii întregului probatoriu administrat, inclusiv a concluziilor raportului de expertiză efectuat în cauză.
Se reţine, de asemenea, că instanţa de apel a făcut o corectă aplicare a dispoziţiilor legale în materia răspunderii asociaţilor, instanţa apreciind inexistenţa vreunui prejudiciu suferit de societatea reclamantă, dar reţinând cu justeţe că suma de 353.000.000 lei nu a fost utilizată în interesul reclamantei.
Celelalte critici vizează situaţii de fapt, administrarea de probatorii, aspecte care exced examenul de legalitate dat fiind faptul că punctul 10 al art. 304 C. proc. civ., a fost abrogat.
În considerarea celor ce preced, Înalta Curte va anula cererea de recurs a recurentei reclamante SC I.T.S. SA Racoviţăconformart. 161 alin. (2) C. proc. civ. şi va respinge recursul pârâtului L.E., ca nefondat, potrivit art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Anulează cererea de recurs formulată de reclamanta SC I.T.S. SA Racoviţă împotriva deciziei nr. 197/ A din 18 noiembrie 2005 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia conform art. 161 alin. (2) C. proc. civ.
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul L.E. împotriva aceleiaşi decizii.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 octombrie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2567/2006. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 3066/2006. Comercial → |
|---|
