ICCJ. Decizia nr. 611/2006. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.611/2006
Dosar nr. 15981/1/2005
Dosar vechi nr. 3903/2005
Şedinţa publică din 14 februarie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea formulată la 10 septembrie 2003, SC M. GmbH, prin D.M. a chemat în judecată pârâta SC D. SA Fălticeni, pentru obligarea la plata sumei de 8.370 euro (315.122.130 lei) daune cauzate prin executarea necorespunzătoare a produselor livrate în executarea contractului.
Reclamanta a susţinut că daunele produse prin livrarea de mobilier necorespunzător calitativ, însumează 8.370 euro compusă din:
- 5.791 euro contravaloare marfă necorespunzătoare calitativ.
- 1.000 euro sumă achitată în avans;
- 200 euro cheltuieli de transport din 24 aprilie 2003;
- 640 euro cheltuieli de transport Fălticeni-Nurnberg;
- 480 euro cheltuieli de transport pentru înlocuirea şi returnarea unei cantităţi de mobilă;
- 115 euro contravaloare boituri;
- 144 euro cheltuieli de depozitare începând cu 1 martie 2003.
Pârâta a cerut respingerea cererii ca nedovedită prin neprezentarea unor acte privind lipsuri calitative încheiate opozabil şi a formulat cerere reconvenţională pentru plata sumei de 37.093 euro, daune şi penalităţi pentru neridicarea mărfurilor executate pentru reclamantă.
Tribunalul Suceava, secţia comercială şi contencios administrativ, prin sentinţa nr. 2059 din 1 noiembrie 2004 a admis acţiunea şi a obligat pârâta la plata daunelor în sumă de 8.370 euro, în echivalent lei la data plăţii, cu 16.760.000 lei, cheltuieli de judecată.
Cererea reconvenţională a fost respinsă ca nefondată.
Instanţa a reţinut culpa pârâtei în livrarea produselor cu lipsuri calitative aşa cum rezultă din protocolul încheiat de părţi la 16 iunie 2003, la Nurnberg.
Împotriva acestei hotărâri, pârâta a declarat apel prin care a susţinut că greşit a fost obligată la plata de daune, care nu au fost dovedite, marfa livrată fiind executată conform comenzii reclamantei şi recepţionată de aceasta, înainte de expediere la export.
S-a mai invocat de către pârâtă, lipsa calităţii procesuale pasive, urmare a reorganizărilor intervenite.
Curtea de Apel Suceava, secţia comercială şi contencios administrativ şi fiscal, prin Decizia nr. 74 din 21 septembrie 2005 a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei şi a respins apelul pârâtei ca nefondat.
Instanţa de apel a reţinut, pe fondul cauzei, că, chiar în lipsa unui contract în forma scrisă, nu se poate contesta existenţa raporturilor de vânzare dintre părţi, astfel că pârâta răspunde de necorespunderea calitativă a mărfii. De altfel, prin protocolul din 16 iunie 2003, pârâta a recunoscut deficienţele calitative ale mărfii.
Împotriva acestei ultime hotărâri, pârâta a declarat recurs, în temeiul art. 304 pct. 7, 9 şi 10 C. proc. civ., formulând următoarele critici:
- greşit s-a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, întrucât urmare divizării SC D. SA produsele aferente contractului în litigiu au fost transferate către SC I. SA, care a dobândit obligaţiile aferente.
- pretenţiile reclamantei pentru daune nu sunt dovedite, nedepunând nici o probă în sensul necorespunderii calitative.
Numai prin protocolul semnat de părţi reiese articolele de mobilă cu deficienţe.
Din actele şi lucrările dosarului se reţin următoarele:
Excepţia lipsei capacităţii procesuale pasive, invocată de recurentă este fără temei.
Instanţa de apel a respins întemeiat această excepţie, întrucât în protocolul de reorganizare, nu se prevede preluarea contractului de către SC I. SA. De altfel, la data reorganizării, în iunie 2003, contractul de furnizare de mobilă intervenit între părţi în ianuarie 2003, era executat.
Criticile recurentei pe fondul cauzei şi anume, lipsa unor acte de constatare privind deficienţele calitative sunt întemeiate.
În adevăr, livrarea produselor de mobilă de către pârâtă, în executarea contractului din 17 ianuarie 2003 s-a făcut prin recepţionarea acestora la expediere, de reprezentantul reclamantei beneficiare.
Reclamanta a pretins daune, reprezentând preţul produselor necorespunzătoare calitativ, cheltuieli de transport aferente şi cheltuieli de depozitare. Dar, sumele pretinse nu sunt cu nimic dovedite.
Acţiunea nu a fost însoţită de acte doveditoare din care să rezulte mobila necorespunzătoare calitativ pe sortimente, cantitate, în ce constau defecţiunile, din ce transport provin, condiţii de depozitare.
Defecţiunile calitative urmau să fie constatate de un organ neutru, printr-o expertiză, pentru a exista certitudinea reclamaţiilor.
Singura dovadă ce poate fi luată în considerare, este protocolul încheiat de părţi la 16 iunie 2003 în care se convine asupra existenţei deficienţelor calitative la un număr de scaune şi grupe de colţ, daunele stabilite fiind de 1.484 euro.
Pentru restul pretenţiilor admiterea cererii este fără temei, prejudiciul şi culpa pârâtei nefiind dovedite, făcându-se o aplicare greşită a art. 998 C. civ.
Aşa fiind, recursul urmează să fie admis, Decizia atacată să fie modificată în sensul admiterii apelului pârâtei şi schimbării în parte a sentinţei în sensul admiterii în parte a acţiunii şi obligării pârâtei la plata sumei de 1.484 euro în echivalent lei la data plăţii, cu 1.700,4 RON cheltuieli de judecată. Celelalte menţiuni ale sentinţei, adică respingerea cererii reconvenţionale, urmează să fie menţinute.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta SC D. SA Fălticeni, împotriva deciziei nr. 74 din 21 septembrie 2005 a Curţii de Apel Suceava, secţia comercială şi de contencios administrativ, pe care o modifică în parte, menţinând respingerea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei.
Admite apelul aceleiaşi părţi împotriva sentinţei nr. 2059 din 11 noiembrie 2004 a Tribunalului Suceava pe care o modifică în parte în sensul că schimbă în parte sentinţa şi admite în parte acţiunea. Obligă pe pârâtă la plata sumei de 1484 euro în echivalent în lei la data plăţii şi 1700,4 RON cheltuieli de judecată.
Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 14 februarie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 616/2006. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 610/2006. Comercial → |
|---|
