ICCJ. Decizia nr. 914/2006. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.914/2006
Dosar nou nr. 11522/1/2005
Dosar vechi nr. 2785/2005
Şedinţa publică din 3 martie 2006
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Tulcea la 10 decembrie 2006, reclamanta SC E. SA Măcin, în contradictoriu cu pârâtele A.R.R. Bucureşti şi I.C.T.I. Bucureşti, a solicitat instanţei, pe cale de ordonanţă preşedinţială, să anuleze şedinţa de atribuire a curselor şi traseelor din programul de transport rutier de persoane prin servicii regulate în trafic judeţean, interjudeţean între două judeţe limitrofe şi interjudeţean valabil în perioada 1 ianuarie 2005 – 31 decembrie 2007 ce se va desfăşura la data de 20 decembrie 2004.
Tribunalul Tulcea, prin sentinţa nr. 234 din 2 februarie 2005, a admis excepţia de necompetenţă materială invocată de pârâta A.R.R. şi a declinat competenţa soluţionării cauzei în favoarea Curţii de Apel Constanţa.
Prin încheierea nr. 16/ COM din 17 martie 2005, pronunţată în dosarul nr. 169/COM/2005 Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială precum şi pentru cauze de contencios administrativ şi fiscal a luat act că reclamanta SC E. SA Măcin a renunţat la judecarea acţiunii.
Prin cererea formulată la 12 aprilie 2005 pârâta A.R.R. Bucureşti a solicitat completarea încheierii în sensul obligării reclamantei la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 9.140.493 lei, conform documentelor justificative anexate adresei din 14 martie 2005.
Curtea de Apel Constanţa, secţia maritimă şi fluvială, contencios administrativ şi fiscal, prin încheierea nr. 27/ COM din 12 mai 2005, a admis cererea de completare a încheierii nr. 16/COM/2005 a Curţii de Apel Constanţa, a obligat reclamanta la plata către pârâtă a sumei de 3.785.453 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, a respins cererea pârâtei de obligare la plata cheltuielilor de judecată în cererea de completare a hotărârii, instanţa apreciind că, în speţă, sunt aplicabile dispoziţiile art. 2813 alin. (2) C. proc. civ.
Împotriva acestei din urmă încheieri a formulat recurs reclamanta SC E. SA Măcin criticând-o pentru nelegalitate.
Criticile recurentei, subsumate motivului de modificare prevăzut de art. 304.9 C. proc. civ., vizează faptul că instanţa a pronunţat hotărârea cu încălcarea dispoziţiilor legale privind acordarea cheltuielilor de judecată în raport de etapa procesuală în care acestea au fost solicitate de partea interesată.
Curtea, analizând Decizia recurată prin prisma criticilor formulate, constată că recursul este nefondat pentru motivele ce se vor arăta.
Potrivit art. 246 alin. (3) C. proc. civ., dacă renunţarea s-a făcut după comunicarea cererii de chemare în judecată, instanţa la cererea pârâtului va obliga pe reclamant la cheltuieli.
Se reţine, de asemenea, că sumele reprezentând cheltuieli în sumă de 3.785.453 lei au fost calculate de instanţă cu respectarea prevederilor privind drepturile pe perioada delegării prevăzute de HG nr. 543/1995 republicată.
De reţinut este şi faptul că susţinerile recurentei privind suspendarea procedurii de atribuire electronică dispusă de Curtea de Apel Bucureşti nu prezintă relevanţă în cauză.
În considerarea celor ce preced, Curtea, constatând legalitatea deciziei recurate, în temeiul art. 312 C. proc. civ. va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de SC E. SA Măcin, împotriva încheierii nr. 27/ COM din 12 mai 2005, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, precum şi pentru cauze de contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 3 martie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 916/2006. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 912/2006. Comercial → |
|---|
