ICCJ. Decizia nr. 1149/2007. Comercial
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1149/2007
Dosar nr. 5308/42/2006
Şedinţa publică din 14 martie 2007
Asupra cererii de recurs de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 465 din 11 mai 2006 a Tribunalului Buzău, secţia comercială şi de contencios administrativ, a fost admisă acţiunea reclamantei SC C.C.B. SA BUZĂU în contradictoriu cu pârâtul O.S. Acesta a fost obligat la 1679,80 RON din care 1312,80 RON reprezentând lipsa de folosinţă pentru saţiul de locuit în litigiu şi 367,02 RON cheltuieli de întreţinere. S-a dispus prin aceeaşi hotărâre evacuarea pârâtului din spaţiul situat în Buzău şi obligarea la 96,50 RON cheltuieli de judecată către reclamantă.
Prima instanţă a reţinut că reclamanta este proprietara spaţiului în litigiu, iar pârâtul, care a deţinut suprafaţa locativă în temeiul unui contract de închiriere din 20 iunie 1986, a refuzat încheierea unui nou contract de închiriere, cu o chirie în cuantumul stabilit de consiliul de administraţie al societăţii reclamante.
Împotriva acestei soluţii a declarat apel pârâtul.
Apelul a fost admis prin Decizia nr. 219 din 19 octombrie 2006 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ, sentinţa apelată a fost desfiinţată, iar cauza a fost trimisă spre rejudecare.
Instanţa de control judiciar a reţinut că din înscrisurile de la dosar de fond rezultă că pârâtul locuieşte împreună cu OG, O.V. şi O.N., impunându-se soluţionarea cauzei în contradictoriu cu toate părţile implicate în raportul litigios, urmând ca instanţa de fond să aibă în vedere şi susţinerile apelantului din motivele de apel.
Împotriva acestei soluţii a declarat recurs reclamanta. Aceasta a invocat dispoziţiile art. 304 pct. 7 şi 9 C. proc. civ.
În dezvoltarea motivelor de recurs invocate recurenta a susţinut, în esenţă, că instanţele de fond şi de apel au aplicat greşit legea, întrucât intimatul locuieşte fără forme legale şi refuză încheierea unui nou contract de închiriere precum şi plata chiriei restante din 2001.
Analizând actele dosarului prin prisma argumentelor invocate de către recurentă, pe care Înalta Curte le grupează şi le subsumează motivelor prevăzute de art. 304 pct. 7 şi 9, pentru a răspunde printr-un considerent comun, instanţa supremă va respinge recursul declarat pentru cele ce urmează:
Curtea găseşte nefondat si motivul de recurs invocat de recurent si prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., în condiţiile în care în cauza de faţă nu rezultă că instanţa de apel ar recurs la încălcarea unor texte de lege aplicabile spetei sau că a aplicat greşit dispoziţii legale, interpretându-le prea extins sau prea restrâns ori cu totul eronat. De altfel, recurenta nici nu indică explicit care ar fi textele ce ar cădea sub incidenţa motivului de recurs arătat.
Instanţa de apel a făcut o corectă aplicare a art. 297 C. proc. civ., atunci când, faţă de înscrisurile de la dosar de fond a dispus desfiinţarea sentinţei apelate şi trimiterea cauzei spre rejudecare.
Totodată, instanţa de control judiciar şi-a motivat soluţia pronunţată. Analizând Decizia atacată în raport de motivul prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ., se observă lesne ca el a fost invocat în mod nefondat deoarece hotărârea cuprinde motivele de fapt şi de drept care au format convingerea instanţei şi conţine suficiente elemente care fac posibil controlul hotărârii în căile de atac. De altfel, judecătorul nu trebuie să răspundă în mod separat fiecărui argument, fiecărei nuanţe date de apelant textelor pe care şi-a întemeiat calea de atac, cu atât mai mult cu cât soluţia este una de desfiinţare cu trimitere spre rejudecare.
Pentru considerentele de mai sus, conform art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta SC C.C.B. SA BUZĂU împotriva deciziei nr. 219 din 19 octombrie 2006 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta SC C.C.B. SA BUZĂU împotriva deciziei nr. 219 din 19 octombrie 2006 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 14 martie 2007
← ICCJ. Decizia nr. 1153/2007. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 153/2007. Comercial → |
---|