ICCJ. Decizia nr. 125/2007. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 125/2007
Dosar nr. 27341/2/2005
Şedinţa publică din 12 ianuarie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 21 octombrie 2004, reclamanta A.F.P.S. 3 a chemat în judecată pe pârâta SC R.T.I. SRL şi a solicitat să se constate nulitatea de drept a menţiunii de radiere a societăţii pârâte.
Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, prin sentinţa comercială nr. 3013 din 23 iunie 2005, a respins cererea reclamantei ca neîntemeiată.
Prin Decizia comercială nr. 157 din 30 martie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamanta împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond.
S-a reţinut în considerentele deciziei că radierea a avut loc prin încheiereanr. 5346 din 8 mai 2002, înregistrare ce s-a efectuat anterior intrării în vigoare a Legii nr. 428/2002. Că a admite că dispoziţiile acestui act normativ se aplică unor situaţii juridice preexistente, echivalează cu încălcarea principiului neretroactivităţii legii.
Împotriva acestei decizii reclamanta A.F.P.S. 3 Bucureşti a declarat recurs în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi a solicitat modificarea acesteia şi pe fond admiterea acţiunii şi constatarea nulităţii de drept a menţiunii de radiere.
A susţinut recurenta că Legea nr. 428/2002 nu are menţiuni din care să rezulte că s-ar aplica doar pentru societăţile care au fost radiate anterior intrării ei în vigoare, scopul apariţiei acestei legi fiind îndreptarea şi completarea deficienţelor Legii nr. 314/2001 şi ale OUG nr. 181/2001 şi a da posibilitatea recuperării creanţelor statului şi ale altor creditori de la societăţile radiate.
S-a invocat că nu se pune problema încălcării principiului neretroactivităţii legii întrucât Legea nr. 428/2002 dispune în mod imperativ, că este nulă de drept, adică prin efectul legii, menţiunea de radiere a tuturor societăţilor comerciale pentru care s-a făcut dovada cu înscrisuri că au datorii la bugetul statului sau faţă de alţi creditori.
A dovedit că SC R.T.I. SRL are datorii la bugetul statului.
Prin întâmpinare, intimatul Oficiul Naţional al Registrului Comerţului a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive în raport de dispoziţiile art. 5 din Legea nr. 26/1990 care prevăd că aceasta este o instituţie publică care asigură opozabilitatea faţă de terţi a actelor şi faptelor înregistrate în registrul comerţului, în baza unei hotărâri judecătoreşti.
Recursul este fondat în sensul celor ce urmează:
Prin articolul unic din Legea nr. 428/2002 pentru aprobarea OUG nr. 181/2001 privind modificarea şi completarea Legii nr. 314/2001 pentru reglementarea situaţiei unor societăţi comerciale s-a prevăzut că „radierea este nulă de drept în toate cazurile privitoare la societăţi comerciale cu datorii faţă de bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, la datoria publică internă, precum şi faţă de alţi creditori cu care au litigii aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti.
Criticile recurentei se referă la o problemă de drept respectiv a principiului neretroactivităţii legii care a fost reţinut de instanţa de apel atunci când a stabilit că nu se aplică legea nr. 428/2002 întrucât radierea a avut loc anterior, respectiv prin încheierea nr. 5346 din 8 mai 2005.
Acestui aspect i s-a dat rezolvarea de Curtea Constituţională care a stabilit că legea prin conţinutul său a încercat să reactiveze un subiect de drept respectiv societatea radiată, fără nici o referire în ceea ce priveşte data radierii.
S-a reţinut că este o chestiune de aplicare a legii problema constatării nulităţii de drept.
Pe de altă parte, potrivit art. 15 alin. (2) din Constituţia României „Legea dispune numai pentru viitor, ea nu are putere retroactivă".
Potrivit acestui principiu, legea nouă nu poate să fie aplicată asupra unor fapte petrecute înainte de intrarea sa în vigoare, ea trebuie să respecte situaţii juridice definitiv constituite în scopul asigurării stabilităţii raporturilor juridice.
Cu toate acestea, noua lege se va aplica de la intrarea în vigoare, fără a fi retroactivă, nu numai situaţiilor juridice ce se vor naşte, modifica ori stinge după această dată, ci de regulă şi situaţiilor juridice în curs de formare, modificare, stingere la data intrării ei în vigoare, precum şi efectelor prezente sau viitoare ale unor raporturi juridice trecute.
Pentru considerentele reţinute şi având în vedere că litigiul a fost soluţionat pe excepţie, urmează ca potrivit art. 312 alin. (5) C. proc. civ., să se admită recursul declarat de reclamantă să se caseze ambele hotărâri şi să se trimită dosarul Tribunalului Bucureşti pentru soluţionarea în fond a cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta A.F.P.S. 3 Bucureşti, împotriva sentinţei nr. 157 din 30 martie 2006 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, casează Decizia şi sentinţa nr. 3013 din 23 iunie 2005 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, şi trimite cauza Tribunalului Bucureşti spre rejudecare.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 ianuarie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 128/2007. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 119/2007. Comercial → |
|---|
