ICCJ. Decizia nr. 3218/2007. Comercial
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 3218/2007
Dosar nr. 6371/59/2006
Şedinţa publică din 18 octombrie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Timiş, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 19 din 22 martie 2006, a respins acţiunea formulată de reclamanta A.D.S. Bucureşti împotriva pârâtelor A.S.T. P.A.S. T. şi SC A.T. ambele cu sediul social în localitatea Tomnatic judeţul Timiş.
În fundamentarea acestei hotărâri, instanţa de fond a apreciat că în speţă sunt incidente excepţiile tardivităţii acţiunii formulate, conform art. 14 alin. (7) din Legea nr. 137/2002 şi (sau) a prescripţiei dreptului de a cere o modificare a operaţiunilor înregistrate la O.R.C. conform art. 39 din aceeaşi lege, respingând cererea formulată conform art. 137 alin. (1) C. proc. civ., fără a intra în cercetarea motivelor de fond invocate.
S-a mai arătat că potrivit art. 14 alin. (7) din Legea nr. 137/2002: „hotărârea adunării generale a acţionarilor privind majorarea capitalului social poate fi atacată în termen de 5 zile de la data publicării acesteia". Rezultă că, la data de 19 septembrie 2002, pârâta SC A.T. SA a publicat în M. Of. nr. 1704 Partea a IV-a, act adiţional la actele constitutive ale societăţii (pagina 3 din M. Of.) întocmit ca urmare a hotărârii adunării generale a acţionarilor nr. 1 din 28 iunie 2002, iar acţiunea reclamantei pentru constatarea nulităţii absolute a hotărârii A.G.A. a fost introdusă la data de 21 noiembrie 2005 la Tribunalul Timiş.
Prima instanţă a considerat că actul adiţional la actele constitutive ale societăţii constituie o operaţiune prevăzută de Legea nr. 137/2002 pentru care termenul în care se poate introduce o cerere în anulare sau modificare, după caz, este de o lună de zile, fiind introdusă o prescripţie specială ce a fost cu mult depăşită.
Instanţa de fond a reţinut că în capetele de cerere subsecvente, reclamanta a solicitat obligarea A.G.A. la majorarea capitalului social, la efectuarea demersurilor la R.C. pentru înscrierea noilor modificări ale structurii acţionariatului conform afirmativ valorii reale a terenurilor aduse ca aport în natură la capitalul social, atacând operaţiunile prevăzute la art. 39 din Legea nr. 137/2002 peste termenul de o lună de zile prevăzut limitativ de lege. A mai reţinut că reclamanta, prin aceeaşi acţiune a solicitat obligarea pârâtei la plata unor dividende cuvente. Instanţa a constatat că acest capăt de cerere este accesoriu petitelor principale, iar potrivit principiului accesorium sequitur principalae, a respins, fără a mai pune în discuţie, excepţia prescripţiei dreptului la acţiune pentru pretenţii mai vechi de 3 ani, conform art. 3 raportat la art. 7 din Decretul nr. 167/1958.
Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială, prin Decizia civilă nr. 228/ R din 19 decembrie 2006, a respins apelul declarat de reclamanta A.D.S. Bucureşti împotriva sentinţei civile nr. 19 din 22 martie 2006 pronunţată de Tribunalul Timiş în dosarul nr. 11.231/2005, în motivare fiind însuşite toate argumentele evocate anterior.
Împotriva deciziei civile nr. 226/ R din 19 decembrie 2006 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială, a promovat recurs reclamanta A.D.S. Bucureşti, care a criticat această hotărâre pentru nelegalitate, solicitând în temeiul art. 304 C. proc. civ., admiterea recursului şi modificarea deciziei atacate în sensul admiterii apelului şi pe fond admiterea acţiunii.
Intimatele pârâte A.S.T. P.A.S. T. şi SC A.T. SA Tomnatic au depus întâmpinare, prin care au cerut respingerea recursului.
Înalta Curte, analizând materialul probator administrat în cauză, în raport de criticile formulate în cererea de recurs, constată că acestea sunt nejustificate, urmând a resping, ca nefondat, recursul reclamantei, pentru următoarele considerente.
Din conţinutul cererii de chemare în judecată reiese că reclamanta a solicitat următoarele:
- constatarea nulităţii absolute a H.A.G.A. care a stat la baza încheierii actului adiţional din 30 iunie 2002, redactat de avocatul P.A.C., conform încheierii nr. 20 din 30 iunie 2002 la actele constitutive ale Societăţii A.T. SA Tomnatic precum şi a tuturor actelor subsecvente;
- radierea înscrierilor efectuate în registrul comerţului prin încheierea pronunţată, la data de 2 octombrie 2002, de judecătorul delegat de la Tribunalul Timiş;
- obligarea A.G.A. a SC A.T. SA la majorarea capitalului social cu valoarea de 3.101.763.731 lei aşa cum este înscrisă în certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M07 nr. 2698.
- obligarea A.G.A. la efectuarea demersurilor la R.C. pentru înscrierea noilor modificări ale structurii acţionariatului.
- obligarea A.G.A. la acordarea cu efect retroactiv de la data de 2 octombrie 2002 a dividendelor de care reclamanta a fost lipsită ca urmare a majorării necorespunzătoare a capitalului social şi a dobânzii legale aferente.
Este de necontestat că potrivit dispoziţiilor imperative ale art. 14 alin. (7) din Legea nr. 137/2002, hotărârea adunării generale a acţionarilor privind majorarea capitalului social poate fi atacată în termen de 5 zile de la data publicării acesteia.
Pârâta SC A.T. SA a făcut dovada că a publicat (M. Of. nr. 1704/19.11.2002) modificările actelor constitutive ale acestei societăţi, în scopul aducerii la îndeplinire a H.A.G.A. nr. 1/2002.
Raportat la data de 16 noiembrie 2005 când reclamanta a trimis prin poştă acţiunea în contextul expus anterior, apare fără putere de tăgadă, aşa cum documentat s-a stabilit de instanţele judecătoreşti anterioare, că actul adiţional la actele constitutive ale societăţii reprezintă o operaţiune prevăzută de Legea nr. 137/2002 pentru care termenul în care se poate introduce o cerere în anulare sau modificare, după caz, este de o lună de zile, în cauză operând o prescripţie specială, ce a fost cu mult depăşită.
Ultimul capăt de cerere din acţiunea reclamantei, care vizează obligarea A.G.A. a pârâtei la plata dividendelor şi a dobânzilor legale a fost apreciat ca fiind un accesoriu al petitelor principale, fiindu-i astfel aplicabil acelaşi regim juridic sancţionator.
Pentru aceste raţiuni urmează a respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta A.D.S. Bucureşti împotriva deciziei civile nr. 228/ R din 19 decembrie 2006 pronunţată de Curtea de Apel Timişoară, secţia comercială, nefiind îndeplinită nici una din cerinţele prevăzute de dispoziţiile art. 304 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta A.D.S. Bucureşti împotriva deciziei nr. 228/ R din 19 decembrie 2006 a Curţii de Apel Timişoara, secţia comercială de contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 18 octombrie 2007.
← ICCJ. Decizia nr. 3222/2007. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 3214/2007. Comercial → |
---|