ICCJ. Decizia nr. 2958/2007. Comercial
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2958/2007
Dosar nr. 4496/1/2007
Şedinţa publică din 4 octombrie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Comercial Mureş, prin sentinţa nr. 369 din 28 aprilie 2005 pronunţată în dosarul nr. 4723/2004, a admis acţiunea formulată de reclamanta SC S.I. SRL cu sediul social în municipiul Bacău, judeţul Bacău, în contradictoriu cu pârâta SC R.T. SRL cu sediul social în municipiul Târgu Mureş judeţul Mureş. A mai fost admisă în parte acţiunea reconvenţională a pârâtei reclamante reconvenţionale SC R.T. SRL Târgu Mureş în contradictoriu cu reclamanta pârâtă reconvenţionale SC S.I. SRL Bacău şi în consecinţă a fost obligată la plata sumei totale de 2.052.395.996 lei în favoarea reclamantei-pârâte reconvenţionale, din care suma de 1.579.206.445 lei reprezintă contravaloarea mărfii vândută şi neachitată, iar suma de 473.189.551 lei reprezintă dobânda legală corespunzătoare creanţei recunoscută reclamantei calculată până la 1 aprilie 2005.
A fost obligată reclamanta-pârâtă reconvenţională la plata sumei totale de 1.623.429.400 lei pe seama pârâtei-reclamante reconvenţionale, din care suma de 362.110.000 lei reprezintă despăgubirile datorate pentru încălcarea clauzei contractuale de exclusivitate, suma de 544.341.600 lei reprezintă penalităţile de întârziere stabilite contractul aferente perioadei 27 mai 2004 – 6 octombrie 2004, iar suma de 716.977.800 lei reprezintă penalităţile de întârziere stabilite contractul, aferente perioadei 6 octombrie 2004 – 22 aprilie 2005.
S-au compensat creanţele recunoscute părţilor litigante până la concurenţa celei mai mici, aceea recunoscută pârâtei-reclamante reconvenţionale SC R.T. SRL Târgu Mureş în cuantum de 1.623.429.400 lei, şi în consecinţă, o obligă pe aceasta din urmă să plătească reclamantei-pârâte reconvenţionale suma de 428.966.596 lei reprezentând preţ neachitat.
S-a mai respins cererea pârâtei-reclamante reconvenţionale, având ca obiect obligarea reclamantei-pârâte reconvenţionale să preia produse nevandabile în valoare de 711.105.260 lei ca netemeinică.
Au fost admise cererile accesorii formulate de ambele părţi litigante şi, în consecinţă:
A fost obligată pârâta-reclamantă reconvenţională la plata sumei totale de 137.794.679 lei pe seama reclamantei-pârâte reconvenţionale, reprezentând cheltuieli de judecată avansate şi dovedite procedurii pendinte.
A fost obligată reclamanta-pârâtă reconvenţională la plata sumei de 72.264.088 lei pe seama pârâtei-reclamante reconvenţionale, reprezentând cheltuieli de judecată avansate şi dovedite proceduri pendinte.
S-au compensat cheltuielile de judecată făcute şi dovedite de părţile litigante până la concurenţa valorii celei mai mici, aceea dovedită de pârâta-reclamantă reconvenţională, SC R.T. SRL Târgu Mureş în cuantum de 72.264.088 lei, şi în consecinţă, o obligă pe aceasta din urmă să plătească reclamantei-pârâte reconvenţionale suma de 65.530.591 lei, reprezentând cheltuieli de judecată avansate, dovedite şi necompensate.
În fundamentarea acestei hotărâri, instanţa de fond a reţinut în principal că în cauză sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 1143 – art. 1153 C. civ., care conduc la compensarea până la concurenţa celei mai mici creanţe ca valoare, aceea ce va fi recunoscută reclamantei reconvenţionale, astfel că în cele din urmă o va obliga pe aceasta doar la plata sumei de 428.966.596 lei în beneficiul reclamantei pârâte reconvenţionale, reprezentând preţ neachitat.
Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin Decizia nr. 85/ A din 15 decembrie 2005, a respins apelul declarat de reclamanta SC S.I. SRL Bacău împotriva sentinţei nr. 369 din 28 aprilie 2005 a Tribunalului Comercial Mureş.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, prin Decizia nr. 3425 din 7 noiembrie 2006, a admis recursul declarat de reclamanta SC S.I. SRL Bacău împotriva deciziei nr. 85/ A din 15 decembrie 2005 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia comercială şi de contencios administrativ, pe care a casat-o şi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe de apel, cu motivarea că încheierea de amânare a pronunţării face parte din hotărârea atacată, şi fiind nesemnată de unul din judecătorii ce au format completul de judecată, faţă de prevederile art. 258 alin. (1), art. 261 alin. (8) şi art. 105 alin. (1) C. proc. civ., atrage nulitatea acesteia.
Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia comercială de contencios administrativ şi fiscal, prin Decizia nr. 16/ A din 19 martie 2007, rejudecând apelul, a respins apelul formulat de SC S.I. SRL Bacău împotriva sentinţei nr. 369 din 28 aprilie 2005 pronunţată de Tribunalul Comercial Mureş.
Instanţa de apel a stabilit că în cauză operează compensarea judecătorească, deoarece părţile şi-au formulat pretenţii reciproce, prin acţiune şi prin cererea reconvenţională, admise deopotrivă ca întemeiate. Mai mult, compensaţia juridică poate fi admisă chiar dacă nu sunt întrunite condiţiile compensaţiei legale.
Împotriva deciziei nr. 16/ A din 19 martie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Târgu-Mureş, secţia comercială de contencios administrativ şi fiscal, a promovat recurs reclamanta SC S.I. SRL Bacău, care în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., a criticat pentru nelegalitate această hotărâre judecătorească, sub aspectul că în speţă nu sunt aplicabile regulile compensaţiei judecătoreşti, întrucât instanţa stinge două creanţe reciproce doar în situaţia în care acestea nu erau lichide sau nu aveau ca obiect bunuri fungibile. Or în cauza dedusă judecăţii, cele două creanţe băneşti erau lichide şi exigibile din momente anterioare sesizării instanţei de către părţile litigante.
Intimata-pârâtă SC R.T. SRL Târgu Mureş a depus întâmpinare motivată în fapt şi în drept prin care a cerut respingerea recursului.
Înalta Curte, analizând materialul probator administrat, în raport de criticile cuprinse în cererea de recurs, constată că acestea sunt nejustificate, urmând a respinge, ca nefondat, recursul reclamantei SC S.I. SRL Bacău pentru următoarele considerente.
Aşa cum în mod corect s-a stabilit, în faza procesuală a apelului, numai reclamanta SC S.I. SRL Bacău a parcurs această cale de atac a apelului, pârâta prin poziţia sa procesuală acceptând obligaţiile care i-au căzut în sarcină, conform dispoziţiilor primei instanţe.
Este de necontestat că, potrivit reglementărilor cuprinse în art. 1144 şi 1145 C. civ., compensaţia operează de drept în puterea legii şi chiar când debitorii n-ar şti nimic despre aceasta. Cele două datorii se sting reciproc în momentul când ele se găsesc, existând deodată şi până la concurenţa cotităţilor lor respective.
Nu poate fi primită teza acreditată de reclamantă, potrivit căreia a fost greşit aplicată compensaţia judiciară şi principiul caracterului declarativ al hotărârilor judecătoreşti. Pentru a opera compensaţia legală, este unanim admis ca acele creanţe să îndeplinească mai multe condiţii, respectiv să fie reciproce, să aibă ca efect bunuri fungibile, să fie certe, existenţa lor să nu fie discutabilă din punct de vedere juridic, să fie lichide, adică determinate cu exactitate în valoarea lor şi în final să fie exigibile.
Din verificarea întregii documentaţii apare neîndoios că partea adversă SC R.T. SRL Târgu Mureş a invocat şi a cerut valorificarea drepturilor sale pe calea unei cereri reconvenţionale, potrivit art. 119 alin. (1) C. proc. civ. Din această perspectivă, cererea reconvenţională care a pus în discuţie însăşi validitatea temeiului juridic al pretenţiilor reclamantului, tinde la o veritabilă compensaţie judiciară.
Pentru aceste raţiuni urmează a respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta SC S.I. SRL Bacău, împotriva deciziei nr. 16/ A din 19 martie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia comercială de contencios administrativ şi fiscal, nefiind îndeplinită nici una din cerinţele prevăzute de dispoziţiile art. 304 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta SC S.I. SRL Bacău, împotriva deciziei nr. 16 din 19 martie 2007 a Curţii de Apel Târgu Mureş, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 4 octombrie 2007.
← ICCJ. Decizia nr. 3165/2007. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2956/2007. Comercial → |
---|