ICCJ. Decizia nr. 3222/2007. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 3222/2007
Dosar nr. 5670/3/2006
Şedinţa publică din 18 octombrie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, prin sentinţa comercială nr. 1743 din 12 aprilie 2006, a admis în parte cererea reclamantei SC T.T. SRL Bucureşti cu sediul social în Bucureşti în contradictoriu cu pârâta SC R. SA în faliment, cu sediul social în Bucureşti, prin lichidator SC M.S.R.V.A. SA Bucureşti în sensul că a respins cererea de constatare a rezilierii contractului de închiriere din 23 decembrie 2005 ca neîntemeiată şi a obligat pârâta să elibereze spaţiul închiriat prin acest contract, din Bucureşti, ca urmare a încetării contractului prin îndeplinirea termenului şi să evacueze utilajele.
De asemenea, a mai fost respins capătul 3 de cerere privind autorizarea reclamantei ca, în caz de neexecutare, să ridice ea însăşi utilajele industriale pe socoteala pârâtei.
Instanţa de fond, a reţinut că primul capăt de cerere al reclamantei, privitor la rezilierea contractului de închiriere, nu este întemeiat, deoarece prin contractul părţilor nu s-a prevăzut un pact comisoriu de grad suficient de energic încât să permită rezilierea prin manifestarea unilaterală de voinţă a reclamantei şi fără intervenţia instanţei. Rezilierea convenţională fără intervenţia instanţei de judecată, poate opera numai în situaţia în care părţile au convenit un pact comisoriu expres de gradul 3 sau 4 şi numai în această situaţie rezilierea operează ca efect doar al simplei manifestări de voinţă a părţii (cu sau fără punere în întârziere), fără pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti de către instanţa de judecată.
Reclamanta a cerut nu ca instanţa să dispună rezilierea, ci să o constate intervenită anterior cererii de chemare în judecată, ori în cauză datorită lipsei unui pact comisoriu de gradul 3 sau 4 rezilierea nu a intervenit convenţional, ci poate fi pronunţată doar de instanţă.
În ce priveşte obligarea pârâtei să evacueze spaţiul şi să ridice utilajele, cererea a fost apreciată ca întemeiată, prin aceea că în dispoziţiile art. 1431 C. civ., prevăd că la încetarea contractului locatarul trebuie să restituie lucrul închiriat, iar conform contractului de închiriere, la data de 31 martie 2006, acest contract a încetat ca urmare a ajungerii lui la termen.
A fost respinsă pretenţia reclamantei de a fi autorizată, ca în caz de neexecutare de pârâtă a obligaţiei de evacuare să ridice ea însăşi utilajele, întrucât obligaţia de evacuare şi implicit cea de ridicare a utilajelor este o obligaţie ce poate fi adusă la îndeplinire pe cale de executare silită.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, prin Decizia comercială nr. 64 din 6 februarie 2007, a respins apelul formulat de pârâta SC R. SA Bucureşti prin lichidator judiciar SC M.S.R.V.A. SA Bucureşti împotriva sentinţei comerciale nr. 1743 din 12 aprilie 2006 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială.
Instanţa de apel a apreciat că raporturile de închiriere sunt guvernate de dispoziţiile înscrise de părţi, prin acordul lor de voinţă cu privire la durata locaţiunii, drepturile şi obligaţiile locatorului şi ale locatarului, cu referire la prevederile art. 1410 şi următoarele C. civ., înscrise în titlul VII „despre contractul de locaţiune". În calitatea de parte semnatară a contractului de locaţiune, ale cărei prevederi au fost invocate ca temei al cererii dedusă judecăţii, în mod justificat s-a apreciat de instanţa fondului că reclamanta are calitate procesuală activă, neavând relevanţă juridică în cauză dacă această parte are şi dreptul de proprietate asupra imobilului închiriat.
Corect a fost respinsă şi solicitarea suspendării judecării litigiului în baza art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., până la soluţionarea dosarului nr. 11.883/3/2006 înscris pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a comercială.
Împotriva deciziei comerciale nr. 64 din 6 februarie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, a promovat recurs pârâta SC R. SA în faliment, prin lichidator judiciar R.V.A. I.S. SPRL Bucureşti, care în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., a solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a deciziei atacate şi rejudecând cauza, în principal să fie respinsă cererea de chemare în judecată ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă, iar în subsidiar admiterea recursului, şi după rejudecarea pe fond a cauzei să se dispună suspendarea cererii de chemare în judecată până la soluţionarea irevocabilă a dosarului nr. 11883/3/2006 aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a comercială.
Intimata-reclamantă SC T.T. SRL a depus întâmpinare motivată în fapt şi în drept, prin care a cerut respingerea recursului.
Înalta Curte, analizând materialul probator administrat în cauză, în raport de toate criticile formulate în cererea de recurs, constată că acestea sunt neîntemeiate, urmând a respinge, ca nefondat, recursul pârâtei, pentru următoarele considerente.
Atât instanţa de fond cât şi cea de apel, printr-o completă şi integrală apreciere a probelor au stabilit adevăratele raporturi juridice dintre părţi, cu întinderea drepturilor şi obligaţiilor asumate reciproc, precum şi regimul sancţionator care intervine în situaţia nerespectării clauzelor contractului de închiriere încheiat la data de 23 decembrie 2005. Examinând contractul apare fără putere de tăgadă că obiectul lui îl constituie închirierea suprafeţei de 35.000 m.p., pe o perioadă determinată, până la data de 31 martie 2006.
Chiriaşul SC R. SA în faliment, prin lichidator judiciar, conform art. 4.1.8 şi art. 4.1.9 din contractul evocat anterior, s-a obligat că la încetarea contractului să predea spaţiul aşa cum a fost preluat, precum şi eliberarea spaţiului de toate utilajele, astfel încât spaţiul să rămână liber.
S-a convenit de părţi, prin liberul lor consimţământ exprimat la data semnării contractului, la art. 5.1 că închirierea încetează la expirarea termenului, respectiv 31 martie 2006.
Corect s-a reţinut că în cadrul acestor raporturi de locaţiune nu se impune a fi analizat dreptul de proprietate asupra bunului care a format obiectul contractului de închiriere dedus judecăţii, cererea de chemare în judecată neputând fi caracterizată o acţiune reală imobiliară în revendicare.
Este unanim admis, că în procesul civil, calitatea de parte se dobândeşte prin exercitarea acţiunii, ceea ce semnifică aspectul că în măsura în care anumite condiţii sunt necesare pentru exerciţiul acţiunii, în aceiaşi măsură ele sunt şi condiţii pentru a fi parte în procesul civil. O condiţie pentru a fi parte în procesul civil este ca interesul să fie legitim, juridic, respectiv să fie în legătură cu pretenţia formulată, cu dreptul subiectiv civil afirmat sau cu situaţia juridică legală pentru a cărei realizare demersul în justiţie este obligatoriu.
Reclamanta a făcut pe deplin dovada că este titularul dreptului în raportul juridic dedus judecăţii, având calitate procesuală activă.
Din această perspectivă, nu este justificată nici critica referitoare la necesitatea suspendării cererii de chemare în judecată până la soluţionarea dosarului nr. 11883/3/2006 aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VII-a comercială, având ca obiect anularea contractului de vânzare-cumpărare nr. 1704 din 16 august 2002, determinat de împrejurarea că nu îşi găsesc aplicabilitatea dispoziţiile art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.
Pentru aceste raţiuni, urmează a respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta SC R. SA Bucureşti prin lichidator judiciar SC R.V.A. I.S. SPRL împotriva deciziei comerciale nr. 64 din 6 februarie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, nefiind îndeplinită nici una din cerinţele prevăzute de dispoziţiile art. 304 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta SC R. SA prin lichidator SC R.V.A. I.S. SRL Bucureşti împotriva deciziei nr. 64 din 6 februarie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 18 octombrie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3346/2007. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 3218/2007. Comercial → |
|---|
