ICCJ. Decizia nr. 3864/2007. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 3864/2007
Dosar nr. 3127/90/2006
Şedinţa publică din 28 noiembrie 2007
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Vâlcea prin sentinţa nr. 134 din 9 februarie 2007 a respins acţiunea formulată de către reclamantul L.V., ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.
Curtea de Apel Piteşti, prin Decizia nr. 52 din 2 mai 2007, a anulat, ca netimbrat, apelul declarat de reclamantul L.V.
Împotriva deciziei pronunţate în apel a formulat recurs reclamantul.
Recurentul nu a indicat nici unul din motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ., prin criticile formulate arătând, în esenţă, că în mod greşit instanţa de apel a anulat apelul, ca netimbrat, taxa judiciară de timbru fiind achitată cu O.P. nr. 1 din 17 aprilie 2005, dovada efectuării plăţii fiind înregistrată la Curtea de Apel Piteşti la data de 25 aprilie 2007, critici care, în aplicaţiunea art. 306 alin. (3) C. proc. civ., se circumscriu motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Recursul este nefondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Cum, apelantul – reclamant nu a plătit anticipat taxa de timbru legal datorată pentru judecata apelului, instanţa de apel a procedat la citarea acestuia cu menţiunea de a depune taxa judiciară de timbru în cuantum de 19,5 lei şi timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, obligaţia la care apelantul – reclamant nu s-a conformat.
În motivarea recursului, reclamantul arată că dovada achitării taxei de timbru a fost înregistrată la Curtea de Apel Piteşti la data de 25 aprilie 2007, însă, aşa cum rezultă din dosar, la acea dată, instanţa de apel a înregistrat un set de acte comunicate prin poştă de către reclamant, însoţite şi de un opis în care sunt consemnate toate înscrisurile depuse, printre acestea neregăsindu-se nici menţionată în opis, nici în materialitatea sa, dovada plăţii taxei de timbru, cum a arătat reclamantul în criticile formulate deciziei recurate.
În consecinţă, constatând că în mod corect instanţa de apel a anulat apelul reclamantului, ca netimbrat, potrivit art. 11 şi art. 20 din Legea nr. 146/1997 şi art. 1 din OG nr. 32/1995, completată şi modificată, Înalta Curte urmează să respingă recursul formulat de către reclamant, ca nefondat iar, privitor la cererea formulată de către partea potrivnică în sensul acordării cheltuielilor de judecată, Înalta Curte urmează să dea eficienţă dispoziţiilor art. 274 C. proc. civ., în sensul obligării recurentului – reclamant la plata acestora.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul L.V. împotriva deciziei nr. 52 din 2 mai 2007 a Curţii de Apel Piteşti, ca nefondat.
Obligă recurentul – reclamant să plătească intimatei – pârâte F.V.S.C. Râmnicu Vâlcea suma de 1.000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 28 noiembrie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3438/2007. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 3862/2007. Comercial → |
|---|
