ICCJ. Decizia nr. 1059/2008. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.1059/2008
Dosar nr. 3161/118/2006
Şedinţa publică din 13 martie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 15 mai 2006 astfel cum a fost precizată, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa a solicitat ca în contradictoriu cu SC F.D. SRL Administraţia Finanţelor Publice Constanţa şi Trezoreria Constanţa să se dispună anularea actelor de executare efectuate în dosarul nr. V66/1193/2006 al B.E.J. V.Şt. în baza titlului executor, sentinţa civilă nr. 1163/ COM din 14 martie 2006 a Tribunalului Constanţa, întrucât au fost întocmite cu încălcarea dispoziţiilor art. 3712 pct. 2 şi 387 C. proc. civ.
S-a formulat şi contestaţie împotriva titlului executor în sensul că au fost acordate dobânzi fără a se fi stabilit cuantumul acestora, deci s-au încălcat dispoziţiile art. 3 alin. (3) din OG nr. 9/2000.
Judecătoria Constanţa, prin sentinţa civilă nr. 9874 din 26 octombrie 2006, a admis exepţia necompetenţei materiale a acestei instanţe şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Tribunalului Constanţa, secţia comercială.
Prin sentinţa civilă nr. 8696 din 19 decembrie 2006 a Tribunalului Constanţa s-a admis excepţia necompetenţei materiale a acestei instanţe în soluţionarea capătului 1 de cerere privind contestaţia la executare; s-a disjuns acest capăt de cerere, s-a declinat competenţa în favoarea Judecătoriei Constanţa şi s-a constatat intervenit conflictul negativ de competenţă, iar cauza a fost trimisă la Curtea de Apel Constanţa pentru a se pronunţa asupra conflictului.
S-a respins excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Constanţa în soluţionarea capătului 2 de cerere privind contestaţia la titlu şi aceasta s-a respins ca nefondată.
Apelul declarat de contestatorul Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond a fost respins, ca nefondat, prin Decizia civilă nr. 87 din 5 aprilie 2007 a Curţii de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, contencios administrativ şi fiscal.
S-a reţinut, în considerentele deciziei, că prin art. 400 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., legiuitorul a stabilit competenţa unor instanţe de grad diferit în soluţionare, aşa încât în ceea ce priveşte contestaţia la executare în mod corect s-a reţinut că este de competenţa judecătoriei în cauză nefiind aplicabile dispoziţiile art. 17 C. proc. civ., referitoare la prorogarea de competenţă.
Referitor la capătul de cerere privind contestaţia la titlu întemeiată pe dispoziţiile art. 400 alin. (2) C. proc. civ., competenţa aparţine instanţei de executare, respectiv tribunalului, care a reţinut în mod corect că în raport de dispoziţiile art. 56 C. com., în speţă nu pot opera dispoziţiile art. 3 alin. (3) din OG nr. 19/2000 astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 356/2002 pentru a se calcula dobânda legală stabilită la nivelul dobânzii de referinţă a B.N.R., diminuat cu 20 %.
Împotriva acestei decizii, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa a declarat recurs în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi a solicitat admiterea acestuia, modificarea ambelor hotărâri în sensul admiterii capătului 2 din contestaţia formulată şi pe cale de consecinţă anularea tuturor actelor de executare referitoare la calculul dobânzii şi restabilirea situaţiei anterioare conform art. 4042 alin. (1) C. proc. civ.
A susţinut contestatorul că prin Decizia instanţei de apel s-au încălcat dispoziţiile art. 3 alin. (3) din OG nr. 9/2000 astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 356/2002 şi a fost obligat la plata unei dobânzi maxime, nelegale, respectiv dobânda de referinţă a B.N.R. ca pentru comercianţi, fără a fi diminuată cu 20 %, deoarece nu face parte din categoria comercianţilor, aşa cum a fost definită de legiuitor prin art. 3 alin. (2) din OG nr. 9/2000.
S-a precizat că este o instituţie publică sanitară de interes judeţean, deci nu necomerciant potrivit Legii nr. 95/2006 privind reforma în sănătate, aşa încât nu îşi găseşte aplicarea dispoziţiile art. 56 C. com.
Că intenţia legiuitorului a fost ca debitorului necomerciant să i se stabilească o dobândă legală diminuată cu 20 %, iar prin faptul că ambele instanţe şi executorul judecătoresc nu au făcut aplicarea art. 3 alin. (3) din OG nr. 9/2000 privind diminuarea dobânzii pentru debitorul necomerciant cu 20 %, au pronunţat hotărâri şi acte de executare nelegale.
Prin întâmpinare, intimata-creditoare SC F.D. SRL cu sediul în Constanţa a solicitat respingerea recursului întrucât problema aplicării art. 3 alin. (3) din OG nr. 9/2000 modificată a fost soluţionară definitiv şi irevocabil prin deciziile Curţii de Apel Constanţa şi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, în dosarul privind fondul litigiului, prin care s-au respins apelul şi recursul debitoarei recurente pentru acest motiv al diminuării cu 20 % a dobânzii.
Recursul contestatorului nu este fondat.
Potrivit dispoziţiilor art. 399 alin. (1) C. proc. civ., împotriva executării silite şi a oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi precum şi în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu.
Rezultă că aceasta nu poate fi considerată ca un mijloc procedural care poate fi folosit pentru a anula sau modifica titlul executoriu, care se poate realiza numai prin intermediul căilor de atac.
Aşa fiind, instanţa în cadrul contestaţiei la executare nu poate examina împrejurări care vizează fondul cauzei şi care ar repune în discuţie o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă şi prin aceasta s-ar încălca principiul autorităţii lucrului judecat, ceea ce este inadmisibil.
În speţă, prin contestaţia la titlu de faţă, nu se urmăreşte în realitate lămurirea înţelesului, a întinderii ori aplicării dispozitivului sentinţei civile nr. 1163 din 14 martie 2006 a Tribunalului Constanţa, secţia comercială şi de fapt se repune în discuţie o împrejurare care vizează fondul litigiului şi anume aplicarea dispoziţiilor art. 3 alin. (3) din OG nr. 9/2000 modificată referitoare la diminuarea dobânzii pentru debitorul necomerciant cu un procent de 20 %.
Aşa fiind, contestatorul prin susţinerile sale urmăreşte modificarea parţială a titlului executoriu, ceea ce este inadmisibil pe calea contestaţiei la titlu conform dispoziţiilor art. 399 alin. (1) C. proc. civ.
Pentru considerentele reţinute urmează ca potrivit dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., să se respingă, ca nefondat, recursul contestatorului.
Conform art. 274 C. proc. civ., recurentul va fi obligat la 742 lei cheltuieli de judecată către intimat reprezentând onorar de avocat şi cheltuieli de transport.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, recursul declarat de contestatorul SPITALUL CLINIC JUDEŢEAN DE URGENŢĂ CONSTANŢA împotriva deciziei nr. 87/ COM din 5 aprilie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Obligă recurentul la plata sumei de 742 lei cheltuieli de judecată către intimat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 martie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1056/2008. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1062/2008. Comercial → |
|---|
