ICCJ. Decizia nr. 140/2008. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 140/2008
Dosar nr. 1645/1/2006
Şedinţa publică din 24 ianuarie 2008
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 27 ianuarie 2004 reclamanta SC D.I. SRL a chemat în judecată pârâta SC T.M. SRL solicitând ca în baza sentinţei ce se va pronunţa să se dispună rezilierea contractului de asociere în participaţiune şi repunerea acestora în situaţia anterioară. De asemenea s-a solicitat obligarea pârâtei la restituirea echivalentului în lei la data plăţii a sumei de 4.000 dolari S.U.A. reprezentând aportul firmei subscrise la investiţiile efectuate în spaţiul denumit generic „spaghetărie" situat în imobilul din Târgu Mureş cât şi a sumei de 2.800 dolari S.U.A. cu titlu de cotă de participare a firmei subscrise la profitul reţinut ca urmare a asocierii aferente perioadei 15 octombrie 2002 - 15 ianuarie 2004 cât şi la plata penalităţilor de întârziere aferente cotei de participare la profit datorată de pârâtă.
În susţinerea cererii reclamanta a arătat că s-a asociat cu pârâta şi a adus ca aport la asociere imobilul arătat, iar cuantumul valoric al aportului adus la realizarea investiţiilor şi cotele de participare la profit a fiecărui asociat a fost stabilit pe cale convenţională la suma de 4.000 dolari S.U.A. respectiv 25% şi 75% în favoarea pârâtei.
Potrivit art. 9 alin. (1) pct. 7 din contractul de asociere pârâta s-a obligat să-i achite lunar procentul de profit conform art. 3 alin. (2) stabilit convenţional la o minimă de 200 dolari S.U.A. şi să-i ramburseze până la data de 31 decembrie 2003.
Mai precizează reclamanta că şi-a îndeplinit întocmai obligaţiile asumate prin contract însă după finalizarea lucrărilor pârâta a refuzat cu rea credinţă respectarea obligaţiilor sale respectiv nu i-a achitat procentul din profit stabilit conform art. 9 alin. (1) din contract, iar suma de 4.000 dolari S.U.A. nu i-a fost rambursată la data de 31 decembrie 2003.
Tribunalul Comercial Mureş prin sentinţa nr. 378 din 4 mai 2005 a admis acţiunea astfel cum a fost precizată.
În fundamentarea soluţiei, instanţa de fond a reţinut că la data de 15 octombrie 2002 s-a încheiat în formă autentică contractul de asociere în participaţiune, contract în care s-a prevăzut obligaţia pârâtei de a rambursa cheltuielile şi investiţiile făcute de reclamantă pentru amenajarea spaţiului în cuantum de 4.000 dolari S.U.A., până la 31 decembrie 2003, instanţa apreciind că prin modul de formulare a acestei prevederi contractuale [art. 9 alin. (8)] pârâta recunoaşte efectuarea şi cuantumul investiţiilor, situaţie confirmată şi de martorii audiaţi care au punctat contribuţia efectivă a reclamantei însă nu au precizat cuantumul. Astfel, instanţa a considerat că nu este necesar ca reclamanta să mai facă dovada plăţii acestei sume, întrucât părţile au cuprins în contract dovada precum şi obligaţia de restituire.
În ceea ce priveşte art. 3 alin. (2) din contract, instanţa a reţinut că părţile asociate au stabilit ca rezultatele obţinute de pe urma acestei activităţi să fie împărţite în cotele convenite prin contract, respectiv 25 % pentru SC D.I. SRL şi 75% pentru SC T.M. SRL, însă, prin prevederile art. 9 alin. (7) pârâta s-a obligat să achite procentul cuvenit din profit pe care părţile îl apreciază de comun acord la o minimă de 200 dolari S.U.A.
Pârâta a apreciat că este vorba de o clauză leonină şi a invocat nulitatea absolută a asocierii potrivit dispoziţiilor art. 1513 alin. (2) C. civ., în virtutea prevederilor art. 1 alin. (2) şi art. 251 C. com. pentru faptul că reclamanta a fost scutită de a participa la vreo pierdere.
Instanţa a respins cererea de constatare a nulităţii absolute a contractului de asociere motivat de faptul că, clauza a fost consfinţită de ambele părţi în virtutea principiului libertăţii contractuale.
Împotriva acestei soluţii a promovat apel pârâta care pornind de la premiza nulităţii contractului, determinată de pretinsa existenţă a clauzei leonine şi de negarea investiţiilor de 4.000 dolari S.U.A. a solicitat respingerea tuturor capetelor de cerere cu caracter pecuniar, inclusiv a celei privind daunele - interese, precizând că nu s-a dovedit folosirea vreunei manevre dolosive la încheierea contractului de închiriere cu titularii dreptului de proprietate şi că intimata nu avea cum să sufere vreun prejudiciu ca urmare a încheierii contractului de închiriere, cu atât mai mult cu cât în contractul de asociere în participaţiune nu s-a interzis în mod expres încheierea unui astfel de contract.
Urmare probelor administrate inclusiv expertiză Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, prin Decizia nr. 68 din 15 septembrie 2006 a admis apelul a schimbat în parte sentinţa atacată în sensul că s-a admis în parte acţiunea şi pârâta obligată la plata sumei de 2.943,47 dolari S.U.A. reprezentând contravaloarea investiţiilor şi a sumei de 10.000 dolari S.U.A. cu titlu de daune interese, şi a respins petitul de obligare la plata sumei de 2.800 dolari S.U.A. cotă participare la profit. De asemenea a respins şi capetele de cerere privind plata penalităţilor de întârziere şi cota de participare la profit.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de control judiciar coroborând textul clauzei contractuale privind rambursarea cheltuielilor cu rezultatele expertizei contabile şi probele testimoniale a reţinut că se dovedeşte doar suma de 2.943,47 dolari S.U.A. ca fiind valoarea investiţiilor efectuate de reclamantă şi care pot fi solicitate de aceasta în baza convenţiei părţilor.
În ceea ce priveşte procentul de profit s-a apreciat că această clauză nu poate fi pusă în discuţie întrucât practic nu s-a desfăşurat vreo activitate potrivit înţelegerii celor două asociate, pârâta - intimată desfăşurând activitatea pe cont propriu, bazându-se pe încheierea unui contract de închiriere încheiat ulterior, pentru spaţiul pe care reclamanta - apelantă l-a adus drept aport la asociere.
S-a reţinut culpa pârâtei în imposibilitatea realizării scopului pentru care s-a încheiat contractul de asociere fiind justificată aplicarea dispoziţiilor art. 1020, art. 1021 C. civ. şi s-a procedat la activarea clauzei privind plata daunelor - interese.
Din moment ce a devenit exigibilă această clauză, nu se mai justifică acordarea penalităţilor de întârziere.
S-a mai reţinut că evacuarea din spaţiu este tot consecinţa manoperelor dolosive folosite de către pârâtă şi care au dus la activarea clauzei penale în sensul obligării la daune interese şi părăsirea spaţiului de către pârâtă.
Împotriva soluţiei instanţei de apel au declarat recurs în termen şi legal timbrat ambele părţi.
Invocând ca temei legal dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. recurenta - reclamantă consideră că s-a apreciat în mod eronat că clauza inserată la pct. 9 din contract potrivit căreia asociata activă SC T.M. SRL se obligă să restituie cheltuielile şi investiţiile făcute pentru amenajarea spaţiului până la 31 decembrie 2003 în cuantum de 4.000 dolari S.U.A. este neclară şi dă posibilitatea la interpretări din moment ce părţile au apreciat pe cale convenţională cuantumul investiţiilor efectuate.
Pe de altă parte, susţine recurenta, în mod greşit s-a apreciat că titlu locativ al pârâtei - intimate l-a constituit contractul de închiriere din 5 februarie 2003 cu toate că s-a dovedit că respectivul contract a fost anulat irevocabil prin sentinţa nr. 2059 din 3 noiembrie 2004.
S-au ignorat şi cele convenite de părţi la clauza 12 pct. d din contractul de asociere care prevedea expres că evidenţa contabilă a asocierii va fi ţinută distinct de propria activitate de către pârâtă, raportul de expertiză fiind întocmit pe baza evidenţei contabile proprii a asociatei pârâte.
Criticile pârâtei SC T.M. SRL se referă la modul în care s-a soluţionat excepţia nulităţii contractului de asociere.
Se consideră că asocierea invocată de către reclamantă este lovită de nulitate absolută întrucât aceasta a fost scutită de a participa la vreo pierdere fiind invocate dispoziţiile art. 1513 alin. (2) C. civ.
Recursul reclamantei este întemeiat.
Cu toate că instanţa de apel a confirmat starea de fapt reţinută la fond, a apreciat în mod cu totul eronat că în litigiu ar fi aspectele legate de titlul asupra spaţiului precum şi concordanţa clauzelor contractuale cuprinse în contractul de asociere în participaţiune.
S-a apreciat eronat că, clauza inserată la pct. 9 din contractul de asociere în participaţiune potrivit căreia asociata activă, SC T.M. SRL se obligă să restituie cheltuielile şi investiţiile făcute pentru amenajarea spaţiului până la 31 decembrie 2003 în cuantum de 4.000 dolari S.U.A. este neclară, câtă vreme părţile au stabilit pe cale convenţională cuantumul acestora.
În felul acesta, instanţa de apel a încălcat principiul libertăţii de voinţă şi forţei obligatorii a contractului prevăzut de dispoziţiile art. 969 C. civ.
S-a apreciat greşit şi asupra profitului prin omologarea raportului de expertiză, deşi prin clauza 12 pct. d s-a reţinut expres obligaţia pârâtei de a ţine evidenţa contabilă a asocierii distinct de patrimoniul propriu.
Activarea clauzei penale inserată la pct. 9 din contract nu înlătură răspunderea contractuală privitoare la totalitatea obligaţiilor asumate prin contractul de asociere şi nici nu se poate reţine că titlul locativ al pârâtei - intimate l-a constituit contractul de închiriere din 5 februarie 2003 deşi s-a făcut dovada că acest contract a fost anulat irevocabil.
Recursul pârâtei privind aplicarea clauzei leonine nu este întemeiat atâta timp cât la baza convenţiei de asociere între părţi a stat principiul libertăţii de voinţă al asociaţilor care au stabilit de comun acord în condiţiile art. 969 C. civ. modul de împărţire a beneficiilor rezultate din contractul de asociere în participaţiune şi imputarea pierderilor în condiţii similare.
Nu constituie o eludare a prevederilor art. 1513 C. civ. clauza contractuală prevăzută la art. 9 alin. (7) din contractul de asociere potrivit căruia asociatul activ se obligă să exploateze întregul bun a cărei folosinţă este adusă în participaţiune de asociatul pasiv cu obligaţia de a plăti lunar 25 % cotă din profit dar nu mai puţin de 200 dolari S.U.A.
Vor fi înlăturate şi criticile privind inadmisibilitatea acţiunii în rezoluţiune judiciară a contractului de asociere în participaţiune atâta timp cât s-au produs dovezi din care rezultă culpa pârâtei în neexecutarea contractului fapt ce a permis reactivarea clauzei penale.
Faţă de cele arătate văzând dispoziţiile art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta SC D.I. SRL Târgu Mureş împotriva deciziei nr. 68/A din 15 septembrie 2006, pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, modifică Decizia recurată, respinge apelul pârâtei.
Respinge recursul pârâtei SC T.M. SRL, Târgu Mureş, împotriva aceleiaşi decizii, ca nefondat.
Obligă pârâta la 2.825 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în favoarea reclamantei.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 ianuarie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 130/2008. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 143/2008. Comercial → |
|---|
