ICCJ. Decizia nr. 1745/2008. Comercial. Constatare nulitate absolută clauză. Recurs
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1745/2008
Dosar nr. 13123/1/2005
Şedinţa publică de la 22 mai 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa comercială nr. 12845 din 25 noiembrie 2004 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, s-a respins, ca nefondată, acţiunea formulată de reclamanta SC D.T. SRL în contradictoriu cu pârâta SC S.G.R. SA prin care a solicitat să se constate nulitatea absolută a clauzelor arbitrale cuprinse în contractele de mandat nr. 3/1997 şi 3/2000 şi în contractul de transport GPL nr. AAM01/12 septembrie 2001.
Pentru a dispune astfel, tribunalul a reţinut că reclamanta nu a justificat nici o cauză de nevalabilitate a clauzelor compromisorii. Acestea nu contravin vreunei norme ce ocroteşte un interes public, de vreme ce însăşi legea (art. 340, 343 – 3434 C. proc. civ.) prevede posibilitatea încheierii unei înţelegeri prin care părţile stabilesc să supună arbitrajului litigiile dintre ele.
Nu este lezat nici liberul acces la justiţie, întrucât încheierea unei convenţii arbitrale nu exclude accesul la justiţie consacrat constituţional şi realizabil pe calea acţiunii în anulare împotriva hotărârii organului arbitral, care de altfel este o autoritate jurisdicţională ce utilizează în activitatea de soluţionare a litigiilor reguli similare celor după care se înfăptuieşte justiţia.
Apelul declarat de reclamanta SC D.T. SRL împotriva sentinţei comerciale nr. 12845 din 12 noiembrie 2004 a fost respins ca nefondat prin decizia comercială nr. 558 din 8 iunie 2005 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială.
În argumentarea hotărârii instanţa de apel a reţinut că, clauzele compromisorii (art. 12, 16 şi 8 din cele trei contracte) au fost încheiate cu respectarea dispoziţiilor art. 340, 343 – art. 3433 C. proc. civ.
Pentru a se aplica, însă, sancţiunea nulităţii absolute, trebuie respectate dispoziţiile art. 1169 C. civ., în sensul că, cel ce face o propunere înaintea judecăţii trebuie să o dovedească. În speţa de faţă, apelanta reclamantă nu a făcut dovada în condiţiile art. 1169 C. civ., a cauzelor de nulitate absolută invocate, astfel că în mod corect instanţa de fond a respins acţiunea ca nefondată.
În ceea ce priveşte dreptul la un proces echitabil invocat de apelantă, în condiţiile în care cele trei contracte şi clauze compromisorii au fost încheiate cu respectarea dispoziţiilor art. 948 C. civ. şi art. 340 C. proc. civ., iar apelanta nu a sesizat Curtea de Arbitraj, iar tribunalul arbitral nu a fost constituit şi nici procedura arbitrală declanşată, nu se poate vorbi despre încălcarea dreptului la un proces echitabil.
În consecinţă, instanţa de fond în mod corect, a respins acţiunea ca nefondată, clauzele compromisorii fiind încheiate cu respectarea condiţiilor prevăzute de art. 346 C. proc. civ., Curtea de Arbitraj având un regulament propriu şi reguli proprii de procedură arbitrală pe care părţile le-au acceptat prin încheierea celor trei contracte şi a clauzelor compromisorii.
Împotriva deciziei instanţei de apel reclamanta SC D.T. SRL Podari a declarat recurs la data de 1 august 2005, întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 şi 10 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii apelului, iar pe fond admiterea acţiunii precizate.
În argumentarea motivelor de recurs reclamanta a susţinut că instanţa de apel nu a avut în vedere raporturile apropiate dintre S.G.R. SA şi SCA S. şi A. şi mai ales funcţia avută de avocat S.V. ca arbitru al Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti.
Totodată, recurenta critică ilegalitatea hotărârii atacate prin motivarea inexactă a instanţei de fond şi apoi preluată de instanţa de apel fiind de fapt o reproducere a argumentelor invocate de SCA S.A.”.
În aceste condiţii arată recurenta, nu este de conceput ca o clauză compromisorie să producă efecte şi pe cale de consecinţă, să se ajungă la soluţionarea litigiului în faţa tribunalului arbitral, atâta vreme cât ea încalcă bunele moravuri şi dreptul la un proces echitabil.
În acelaşi sens recurenta motivează că nu se poate susţine că în faţa tribunalului arbitral s-ar putea realiza pentru SC D.T. SRL un proces echitabil, în condiţiile în care titularul firmei de avocatură care acordă asistenţă juridică permanentă intimatei SC S.G.R. este unul dintre judecătorii instanţei arbitrale.
La termenul din data de 22 mai 2008, reprezentantul recurentei-reclamante a solicitat să se ia act de renunţarea la judecată, depunând în acest sens, la dosarul de recurs, declaraţia formulată de SC T.I. SRL (denumită anterior SC D.T. SRL) autentificată sub nr. 1450 din data de 20 mai 2008 de către B.N.P.A. B.A., prin care a învederat instanţei că solicită să se ia act de renunţarea la judecata cererii de recurs.
Înalta Curte a luat în examinare cererea formulată de recurenta reclamantă în temeiul art. 246 C. proc. civ. şi a reţinut.
Potrivit art. 246 C. proc. civ., renunţarea la judecată poate avea loc în tot cuprinsul judecăţii, în faţa primei instanţe sau a instanţei de apel ori a celei de recurs, fie verbal în şedinţă, fie prin cerere scrisă.
În speţă, manifestarea de voinţă a recurentei în sensul de a renunţa la judecarea cererii de recurs, reprezintă un act de dispoziţie al acesteia, care nu este supus cenzurii instanţei.
În consecinţă, Înalta Curte, având în vedere cererea formulată de către recurentă, apreciază îndeplinite cerinţele prevăzute de art. 246 C. proc. civ., privind renunţarea la judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Ia act de renunţarea la judecata recursului declarat de reclamanta SC D.T. SRL Podari împotriva deciziei comerciale nr. 558 din 8 iunie 2005, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 22 mai 2008.
← ICCJ. Decizia nr. 1707/2008. Comercial. Obligatia de a face.... | ICCJ. Decizia nr. 1748/2008. Comercial. Reziliere contract.... → |
---|