ICCJ. Decizia nr. 1821/2008. Comercial. Acţiune în anularea hotărârilor arbitrale. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1821/2008
Dosar nr. 17676/3/2007
Şedinţa publică de la 27 mai 2008
Asupra recursurilor de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 225 din 23 noiembrie 2007, Curtea de Apel Bucureşti, secţia comercială a respins acţiunea în anulare formulată de reclamanta SC T.S.C.M. SA în contradictor cu pârâta U.J.O.C.M. - U.J.C.M. Constanţa împotriva încheierii din data de 21 februarie 2007 pronunţată de Curtea de Arbitraj de pe lângă U.N.C.C. - U.C.E.C.O.M. Bucureşti în Dosarul nr. 106/2006, ca nefondată.
În motivarea sentinţei, prima instanţă a reţinut că, prin încheierea din 21 februarie 2007, Curtea de Arbitraj de pe lângă U.C.E.C.O.M. a admis excepţia necompetenţei sale materiale întrucât între părţi nu s-a încheiat nici o convenţie arbitrală sub forma unei clauze compromisorii sau a unui compromis, soluţie corectă în raport de prevederile art. 343 şi 3431 alin. (1) C. proc. civ.
Constatând lipsa incidenţei a vreunui motiv de anulare prevăzut de art. 364 C. proc. civ., acţiunea în anulare a fost respinsă.
În contra sentinţei au declarat recurs reclamanta S.C.M.T. Constanţa şi pârâta U.J.C.M. Constanţa.
I. Recurenta - reclamantă critică sentinţa pentru greşita aplicare a prevederilor art. 343 şi urm. C. proc. civ. în raport de prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., întrucât, clauza compromisorie este inserată în statutul părţilor.
Cu privire la acest recurs declarat de reclamantă, intimata-pârâtă U.J.C.M. Constanţa a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea în tot a sentinţei atacate întrucât, pe de o parte, motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. nu se regăseşte în speţă, instanţa motivându-se hotărârea în raport cu obiectul dedus judecăţii iar, pe de altă parte, litigiul dedus judecăţii fiind nepatrimonial, este exceptat de soluţionarea pe calea arbitrajului.
Opinia Înaltei Curţi.
Acţiunea în anulare soluţionată de Curtea de Apel Bucureşti a avut ca obiect încheierea Curţii de Arbitraj U.C.E.C.O.M. din 21 februarie 2007 prin care aceasta s-a declarat necompetentă în soluţionarea pricinii cu care a fost investită în raport de art. 343 şi 3531 C. proc. civ.
Din interpretarea art. 3433 C. proc. civ. conform căruia, încheierea convenţiei arbitrale exclude, pentru litigiul care face obiectul ei, competenţa instanţelor judecătoreşti şi Tribunalul arbitral verificându-şi propria competenţă de a soluţiona litigiul hotărăşte în această privinţă prin încheiere care se poate desfiinţa numai prin acţiunea în anulare introdusă împotriva hotărârii arbitrale conform art. 364 C. proc. civ., rezultă că numai încheierea prin care tribunalul arbitral se socoteşte competent poate fi atacată odată cu hotărârea pe fond în condiţiile art. 364 C. proc. civ., care prevede cazurile de desfiinţare a acesteia, situaţie în care motivul este cel prevăzut de lit. a): „litigiul nu era susceptibil de soluţionare pe calea arbitrajului”, aceasta şi prin comparaţie au art. 158 alin. (2) C. proc. civ.
Încheierea prin care tribunalul arbitral se socoteşte necompetent şi, când, nu purcede deci, la soluţionarea pricinii, nu este susceptibilă de desfiinţare judiciară întrucât, potrivit art. 364 C. proc. civ. pot fi desfiinţate prin acţiune în anulare numai hotărârile arbitrale prin care se soluţionează litigiul respectiv, reclamanta, în acest caz, putând să sesizeze instanţa judecătorească care, dacă potrivit art. 3434 C. proc. civ. se va declara necompetentă constatând existenţa unei convenţii arbitrale, conflictul de competenţă va fi soluţionat de instanţa ierarhic superioară instanţei înaintea căreia s-a ivit conflictul.
Drept urmare, soluţia primei instanţe de respingere a acţiunii în anulare este corectă, cu precizarea că acţiunea în anulare în speţă este inadmisibilă, ea neavând ca obiect hotărârea la care trimite art. 364 C. proc. civ. ci o încheiere prin care tribunalul arbitral îşi constată necompetenţa sa, aşa încât recursul declarat de reclamantă urmează a fi respins în raport de prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
II. Recurenta pârâtă, fără a indica în concret vreun motiv de modificare sau de casare prevăzut de art. 304 C. proc. civ. critică sentinţa pentru neacordarea cheltuielilor de judecată constând în onorariu de avocat, solicitate prin întâmpinare.
Opinia Înaltei Curţi.
Cu privire la recursul declarat de pârâtă se constată că dezvoltarea în fapt face posibilă încadrarea lui în motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. relativ la aplicarea art. 274 C. proc. civ.
Verificând realitatea criticii formulate se reţine netemeinicia acesteia faţă de faptul că împuternicirea avocaţială privind pe d-na avocat J.G. aflată la fila 11 Dosar nr. 17676/3/2007 tribunal, este informă prin lipsa semnăturii clientului respectiv a momentului.
De altfel, nesolicitarea cheltuielilor de judecată cu ocazia dezbaterilor pe fond la care aceasta a fost prezentă, echivalează cu o desistare a cererii de cheltuieli formulată prin întâmpinare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursurile declarate de reclamanta S.C.M.T. Constanţa şi de pârâta U.J.O.C.M. - U.J.C.M. Constanţa, ca nefondate împotriva sentinţei comerciale nr. 225 din 23 noiembrie 2007, a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 mai 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1812/2008. Comercial. Pretenţii. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 1847/2008. Comercial. Excludere asociat. Recurs → |
|---|
