ICCJ. Decizia nr. 2097/2008. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2097/2008
Dosar nr. 8/107/2005
Şedinţa publică din 12 iunie 2008
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 21 ianuarie 2005 reclamanta SC D.N. SA Târgu Mureş devenită ulterior SC E.OG România SA, cheamă în judecată pe pârâta SC C.P. SA Alba Iulia solicitând instanţei să se constate că la data de 23 septembrie 2003 a întrerupt furnizarea gazelor naturale prin conducta proprietatea pârâtei şi, ca atare, orice obligaţie de plată faţă de această societate a încetat.
Prin sentinţa civilă nr. 1096 din 28 februarie 2005 Judecătoria Alba Iulia respinge acţiunea reclamantei ca inadmisibilă, reţinând că în cauză reclamanta, care contestă în fond însuşi titlu executor ca întindere, titlu în baza căruia s-a pornit executarea silită împotriva sa, poate să-şi valorifice pretenţiile în forma unei acţiuni în realizare, solicitarea sa neechivalând cu constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept.
Prin Decizia civilă nr. 133/A din 24 iunie 2005 Curtea de Apel Alba Iulia, secţia comercială şi contencios administrativ, admite apelul declarat de reclamantă împotriva sentinţei de mai sus pe care o anulează şi trimite cauza spre competentă soluţionare în primă instanţă la Tribunalul Alba, secţia, comercială şi de contencios administrativ, reţinând, în acest sens, că litigiul este de natură comercială şi neevaluabil în bani, fiind incidente dispoziţiile art. 2 pct. 1 lit. c) C. proc. civ.
La data de 6 aprilie 2005 reclamanta înregistrează pe rolul Tribunalului Alba o acţiune în realizare prin care reclamanta SC D.N. SA Târgu Mureş cheamă în judecată pe pârâta SC C.P. SA Alba Iulia solicitând instanţei ca prin hotărârea ce va pronunţa să dispună obligarea pârâtei la a înceta facturarea folosului de tras în sumă de 22.535 dolari SUA/lună, sau echivalentul în lei la cursul oficial al BNR la data plăţii, începând cu data de 23 aprilie 2003, să stabilească şi că acea conductă a pârâtei cu diametrul de 168 mm prin care a distribuit gaze naturale a devenit inutilizabilă transportului de gaze naturale în condiţii de siguranţă şi exploatare datorită expirării duratei normale de folosinţă şi că nu o mai utilizează de la data de 23 septembrie 2003, să constate şi că începând cu 23 septembrie 2003 a pus în funcţiune, din fondurile de investiţii alocate, o nouă conductă de alimentare cu gaze naturale a oraşului Teiuş şi a localităţilor învecinate, care are un traseu diferit de conducta proprietatea pârâtei, să constate că staţia de reglare măsurare în care avea ieşire conducta pârâtei a fost mutată pe alt amplasament, să constate că acea conductă a pârâtei a fost blindată la ambele capete şi că este decuplată de la sistemul său de distribuţie gaze naturale începând cu data de 23 septembrie 2003, să constate că pe conducta pârâtei nu există nici un consumator de gaze naturale care să se alimenteze din această sursă, să pronunţe o Ordonanţă Preşedinţială prin care să se dispună în mod vremelnic, până la pronunţarea soluţiei pe fond, interzicerea dreptului pârâtei de a factura folosul de tras lunar, în cuantum de 22.535 dolari SUA, cu cheltuieli de judecată.
Prin încheierea pronunţată la 17 mai 2005 instanţa disjunge ultimul capăt de cerere şi admite excepţia litispendenţei, formulată de pârâtă, dispunând conexarea cu dosarul în care s-a pronunţat Decizia nr. 133/A din 24 iunie 2005 a Curţii de apel.
Prin sentinţa civilă nr. 164/CA din 6 martie 2007 Tribunalul Alba, secţia comercială şi contencios administrativ, respinge excepţia inadmisibilităţii acţiunii comerciale invocată de pârâtă, admite în parte acţiunea reclamantei şi, în consecinţă, constată că reclamanta a întrerupt furnizarea gazelor naturale prin conducta proprietatea pârâtei începând cu data de 23 septembrie 2003, constată încetată, la data de 23 septembrie 2003, obligaţia reclamantei de plată a sumei de 22.535 dolari SUA lunar cu titlu de folos de tras, stabilită în favoarea pârâtei prin Decizia civilă nr. 788/2003 a Curţii de Apel Cluj Napoca, obligă pârâta de a înceta facturarea folosului de tras lunar începând cu 23 septembrie 2003 şi respinge în rest acţiunea, cu 655,15 lei cheltuieli de judecată în favoarea reclamantei.
Pentru a decide astfel instanţa de fond reţine că, ulterior titlului executoriu reprezentat de Decizia civilă nr. 788/2003 a Curţii de Apel Cluj prin care se modifică sentinţa civilă nr. 803/CA/2002 a Tribunalului Alba în sensul admiterii acţiunii precizate formulată de SC C.P. SA împotriva SC D.N. SA pe care o obligă la plata echivalentului în lei din ziua plăţii a sumei de 22.535 dolari SUA reprezentând folos de tras pe perioada 16 mai 2002-16 iunie 2002 şi în viitor la plata lunară a acestei sume cu acel titlu, reclamanta, devenită SC E.OG România SA, a construit o nouă conductă de alimentare cu gaz metan în zonă, cu un alt traseu, la data de 23 septembrie 2003 fiind tăiată conducta între punctele de legătură dintre vechea conductă a pârâtei şi noua conductă a reclamantei, capetele fiind blindate, dezafectându-se alimentarea oraşului Teiuş prin conducta pârâtei, alimentarea consumatorilor din comuna Galda şi a celor din oraşul Teiuş făcându-se prin conducta proprietatea reclamantei, fiind mutată şi staţia de reglare şi măsurare, aspecte stabilite de expertizele tehnice administrate în cauză, astfel că de la data de 23 septembrie 2003 nu mai există dreptul corelativ al pârâtei la încasarea cu titlu de folos de tras a sumei de 22.535 dolari SUA lunar; mai reţine instanţa de fond că menţionatul capăt de cerere are caracterul unei acţiuni în realizare, iar celelalte capete de cerere ce vizează momentul până la care se produc efectele titlului executoriu avut în vedere, condiţionat de încetarea împrejurărilor de fapt, nu se pot formula decât pe calea acţiunii în constatare.
Prin Decizia nr. 40/A din 29 iunie 2007 Curtea de Apel Alba Iulia, secţia comercială, respinge ca nefondat apelul declarat de pârâtă împotriva sentinţei primei instanţe, reţinând că instanţa de fond în mod temeinic a apreciat, în baza raportului de expertiză efectuat de expertul P.C. şi a completărilor la acest raport, că reclamanta nu mai alimentează nici un beneficiar cu gaz metan prin conducta proprietatea pârâtei şi că începând cu data de 23 septembrie 2003 prin respectiva conductă nu mai era posibilă transportarea gazului metan, conducta fiind tăiată în punctele de legătură cu noua conductă a reclamantei şi capetele blindate, fiind irelevant pentru cauză aspectul referitor la diferenţa dintre 6.700 ml, aflaţi în evidenţa pârâtei, şi lungimea de 5.900 ml a conductei, constatată de expert, precum şi că, între părţi nefiind încheiat nici un contract de folosinţă a conductei şi dispărând folosinţa conductei proprietate a apelantei pârâte de către reclamantă, nu mai poate subzista nici obligaţia intimatei reclamante la plata folosului de tras lunar.
Împotriva deciziei de mai sus pârâta declară recurs solicitând, cu invocarea motivelor prevăzute de art. 304 pct. 5 şi 9 C. proc. civ., admiterea acestuia şi, în principal, casarea deciziei recurate şi trimiterea cauzei spre o nouă rejudecare aceleiaşi instanţe, iar în subsidiar, modificarea deciziei recurate în sensul admiterii apelului său, schimbării sentinţei apelate şi respingerii acţiunii, cu cheltuieli de judecată în toate fazele procesuale. În fundamentarea recursului său pârâta recurentă critică instanţa de apel pentru a-i fi încălcat dreptul la apărare prin soluţionarea cauzei la prima strigare, fără a fi aşteptat pe reprezentantul său, respingându-i şi proba solicitată în apel de completare a raportului de expertiză, probă pe care o apreciază esenţială pentru dezlegarea pricinii, precum şi pentru vicierea procedurii de citare care s-a făcut prin afişare deşi recurenta este o persoană juridică.
Recurenta critică instanţa de apel şi pentru greşita aplicare a dispoziţiilor art. 480 C. civ., instanţa refuzând să verifice întinderea dreptului său de proprietate, conducta în litigiu având o lungime de 6.000 ml şi nu de 5.700 ml, cum a stabilit expertul a fi fost blindată, lungimea corectă, necontestată, fiind stabilită prin Decizia civilă nr. 788/2003 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, rezultând astfel o diferenţă de 300 ml de conductă folosiţi în continuare de reclamanta intimată.
Prin întâmpinarea depusă la dosar intimata reclamantă solicită, pe fond, respingerea recursului ca nefondat.
Analizând recursul recurentei pârâte prin prisma motivelor invocate se constată că acesta nu este fondat.
În acest sens se constată că nu este întemeiată critica recurentei privind greşita îndeplinire prin afişare a procedurii de citare pentru termenul de dezbatere a apelului din 22 iunie 2007, din actele dosarului rezultând că citaţia a fost remisă la data de 28 mai 2007 la adresa indicată de pârâta apelantă, la care fusese citată şi la fond, citaţia fiind semnată de primire de funcţionarul însărcinat cu primirea corespondenţei, critica urmând, în consecinţă, a fi respinsă, întrucât citarea s-a făcut cu respectarea dispoziţiilor art. 91 C. proc. civ.
Nu este întemeiată nici critica recurentei referitoare la încălcarea de către instanţa de apel a dreptului său la apărare, întrucât, deşi la termenul de dezbatere în fond a apelului din 22 iunie 2007 recurenta a depus prin avocat P., fără împuternicire, taxa de timbru aferentă apelului, aşa cum aceasta i-a fost comunicată prin citaţie, lipsind avocata mandatată de pârâta apelantă conform împuternicirii avocaţiale nr. 123 din 18 mai 2002, instanţa de apel a luat cauza la a doua strigare şi, în plus, a amânat pronunţarea la 29 iunie 2007 pentru a da posibilitatea depunerii de concluzii scrise, respectând astfel dispoziţiile art. 156 alin. (2) C. proc. civ., la dosar neexistând, de altfel, o cerere scrisă a apelantei de acordare a unui alt termen de judecată sau de lăsare a cauzei la a doua strigare, instanţa dând eficienţă şi dispoziţiilor art. 152 C. proc. civ.
Nici critica vizând greşita aplicare de către instanţa de apel a dispoziţiilor art. 480 C. civ. nu este fondată şi urmează a fi respinsă, întrucât în mod întemeiat instanţa de apel a reţinut, confirmând soluţia instanţei de fond, că este irelevantă în cauză lungimea mai mare a conductei de gaz proprietatea recurentei pârâte câtă vreme s-a constatat prin expertizele tehnice administrate în cauză că punctele de comunicare dintre această conductă şi conducta proprietate a reclamantei intimate au fost tăiate şi blindate la data de 23 septembrie 2003, iar staţia de reglare-măsurare a fost mutată pe un alt amplasament, aprovizionarea beneficiarilor reclamantei nemaiputându-se realiza obiectiv prin conducta recurentei pârâte, ci exclusiv prin conducta proprietate a reclamantei intimate, dreptul de proprietate al recurentei nefiind încălcat în nici un mod.
Faţă de cele de mai sus, Decizia recurată fiind legală şi temeinică, cu aplicarea dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ. recursul declarat de recurenta pârâtă împotriva acesteia urmează a fi respins ca nefondat.
Cu aplicarea dispoziţiilor art. 274 C. proc. civ. recurenta pârâtă urmează a fi obligată să plătească intimatei reclamante suma de 17.500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta SC C.P. SRL Alba Iulia împotriva deciziei nr. 40/A din 29 iunie 2007 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia comercială.
Obligă recurenta pârâtă la plata sumei de 17.500 lei cheltuieli de judecată către intimata reclamantă SC E.OG România SA Tg. Mureş.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 12 iunie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2096/2008. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2098/2008. Comercial → |
|---|
