ICCJ. Decizia nr. 2166/2008. Comercial. Evacuare. Recurs
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2166/2008
Dosar nr. 4339/3/2005
Şedinţa publică de la 17 iunie 2008
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Reclamanta SC A.C. SRL Bucureşti a solicitat în contradictoriu cu pârâta SC G.E. SRL Bucureşti, evacuarea pârâtei din imobilul situat în Bucureşti, sectorul 2.
În motivarea cererii se arată că la data de 1 martie 2000, s-a încheiat contractul de asociere în participaţiune, în baza căruia reclamanta a pus la dispoziţia pârâtei o suprafaţă de 200 mp în vederea desfăşurării activităţii de comerţ. Contractul a fost încheiat pe o perioadă de 1 an, începând cu data de 1 martie 2000, putând fi prelungit pe o perioadă de timp convenită de părţi. Prin acte adiţionale, părţile au convenit că spaţiul pus la dispoziţie este de 40 mp şi că termenul de valabilitate al contractului se prelungeşte până la 1 februarie 2005.
Prin notificare adresată prin executor judecătoresc, reclamanta a comunicat pârâtei încetarea contractului la data de 1 februarie 2005.
Pârâta a formulat cerere reconvenţională solicitând obligarea reclamantei la plata contravalorii investiţiilor efectuate în str. M.D., a căror valoare se va stabili prin expertiză tehnică şi instituirea unui drept de retenţie asupra imobilului până la achitarea lor integrală.
Prin sentinţa nr. 7862 din 2 octombrie 2006, Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, a admis acţiunea principală, a dispus evacuarea pârâtei, a admis în parte cererea reconvenţională, a obligat pe pârâta reconvenţională la plata sumei de 9.121,80 lei valoare investiţii şi 1810 euro spor valoare imobile.
Dispune instituirea unui drept de retenţie în favoarea reclamantei reconvenţionale asupra spaţiului de 40 m.p. până la plata sumelor la care a fost obligată pârâta reconvenţională.
Instanţa a reţinut că prin notificarea din 22 decembrie 2004 reclamanta a comunicat pârâtei că nu este de acord cu prelungirea duratei contractului de asociere în participaţiune, care înceta la 1 februarie 2005.
Cu privire la cererea reconvenţională, instanţa a avut în vedere expertizele efectuate în cauză şi a instituit un drept de retenţie, fiind îndeplinită condiţia esenţială de debitum cum re iunctum.
Ambele părţi au declarat apel împotriva sentinţei nr. 7862 din 2 octombrie 2006 a Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a comercială.
Reclamanta SC A.C. SRL Bucureşti a criticat hotărârea instanţei de fond sub aspectul admiterii cererii reconvenţionale, în sensul că îmbunătăţirile nu au sporit nici valoarea construcţiei, nici calitatea acesteia, fiind efectuate pentru creşterea atractivităţii pentru propria afacere şi că nu au avut acordul reclamantei.
De asemenea, reclamanta a susţinut că în cererea de chemare în judecată se menţionează evacuarea din spaţiul din imobilul situat în Bucureşti, fără ca prin hotărâre să se determine suprafaţa.
În apelul său, pârâta a susţinut că raportul de expertiză nu a identificat toate îmbunătăţirile aduse imobilului, solicitând obligarea SC A.C. SRL Bucureşti la plata sumei totale stabilită cu titlu de îmbunătăţiri.
Prin Decizia nr. 382 din 12 septembrie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, a fost respins ca neîntemeiat apelul pârâtei reclamante reconvenţionale şi a fost admis apelul reclamantei pârâte reconvenţionale în sensul că a dispus evacuarea pârâtei din spaţiul situat în Bucureşti, sectorul 2.
Instanţa a reţinut cu privire la apelul reclamantei că nu s-a menţionat suprafaţa din care să se dispună evacuarea, inserarea în hotărâre a suprafeţei din care se dispune evacuarea apare ca un plus petita.
Cu privire la cererea reconvenţională, instanţa a reţinut că rapoartele de expertiză efectuate în cauză au relevat necesitatea efectuării îmbunătăţirilor, precum şi caracterul necesar al acestora.
Curtea a apreciat ca neîntemeiat apelul pârâtei cu privire la cuantumul total al investiţiilor efectuate în spaţiul deţinut ca urmare a contractului de asociere.
În ceea ce priveşte apelul pârâtei, s-a reţinut că expertiza a avut în vedere devizele de lucrări şi nu facturile cu privire la achiziţionarea unor materiale, care nu sunt doveditoare pentru includerea lor în investiţiile făcute.
Pârâta SC G.E. SRL Bucureşti a declarat recurs împotriva Deciziei nr. 382 din 12 septembrie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, considerând în temeiul art. 304 pct. 7-9 C. proc. civ., că hotărârea dată în apel este nelegală şi netemeinică.
În motivarea recursului, recurenta susţine că instanţa de apel a greşit, reţinând că în str. M.D. există un singur spaţiu, ignorând adresa din 30 mai 2005 a Primăriei Municipiului Bucureşti, în care se menţionează că sunt două imobile distincte ce nu au fost niciodată comasate.
De asemenea, pârâta menţionează că cei 40 m.p. proprietatea reclamantei, ce se află la nr. 56 sunt folosiţi exclusiv pentru o altă unitate comercială - bar.
Sub un alt aspect, se susţine că în mod greşit instanţa de apel a refuzat expertizarea unor lucrări care nu au fost expertizate la fond şi că instalaţia de aer condiţionat ar reprezenta o investiţie voluptorie.
Recursul este nefondat.
Susţinerile recurentei că nu a fost determinat spaţiul în care s-a desfăşurat activitatea SC G.E. SRL Bucureşti (dacă este la nr. 54 sau 56), nu are relevanţă, din moment ce contractul de asociere în participaţiune a încetat la data de 1 februarie 2005, iar reclamanta s-a referit la suprafaţa pusă la dispoziţie în temeiul contractului.
Referitor la investiţiile neluate în calcul de instanţa de apel care nu a dispus efectuarea altei expertize, pentru lucrările solicitate a fi avute în vedere, la fond, se constată că susţinerile recurentei sunt nefondate, deoarece nu au fost enumerate lucrările care nu au fost luate în calcul, ci s-au prezentat nişte facturi pentru materiale.
Faţă de cele de mai sus, criticile formulate nu pot fi reţinute, nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 304 pct. 7-9 C. proc. civ., recursul declarat în cauză urmează a fi respins, cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată către intimată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de pârâta SC G.E. SRL Bucureşti împotriva Deciziei nr. 382 din 12 septembrie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, ca nefondat.
Obligă recurenta la 900 lei cheltuieli de judecată către intimata SC A.C. SRL Bucureşti.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 iunie 2008.
← ICCJ. Decizia nr. 2163/2008. Comercial. Pretenţii. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2167/2008. Comercial. Constatare nulitate act.... → |
---|