ICCJ. Decizia nr. 2311/2008. Comercial. Pretenţii. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2311/2008
Dosar nr. 10322/3/2006
Şedinţa publică de la 25 iunie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Bucureşti, secţia a Vl-a comercială, prin sentinţa comercială nr. 3958 din 24 mai 2006, a admis în parte cererea formulată de reclamanta A.V. A.S. cu sediul social în Bucureşti în contradictoriu cu pârâta SC M. SA Bistriţa Judeţul Bistriţa Năsăud, în sensul că a obligat pârâta la plata sumei de 135.565,05 RON reprezentând rate scadente la plata sumei de 20.307,68 RON, reprezentând dobândă calculată până la data de 31 ianuarie 2005 şi suma de 12.099,18 RON reprezentând penalităţi calculate până la data de 31 mai 2005.
De asemenea, a mai fost obligată pârâta la plata dobânzilor şi penalităţilor calculate conform art. 2 şi 3 din actul adiţional la convenţia nr. 362 începând cu data de 31 ianuarie 2005 şi până la data achitării efective a debitului.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a Vl-a comercială, prin decizia comercială nr. 521 din 16 octombrie 2006, a anulat, ca netimbrat, apelul declarat de apelanta SC M. SA Bistriţa împotriva sentinţei comerciale nr. 3958 din 24 mai 2006 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a Vl-a comercială, cu motivarea că s-a stabilit în sarcina apelantei taxa judiciară de timbru în sumă de 2.303,31 RON şi timbru judiciar în valoare de 5 RON, pe care nu le-a achitat pentru termenul din 16 octombrie 2006.
Împotriva deciziei comerciale nr. 521 din 16 octombrie 2006 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a Vl-a comercială, a promovat recurs pârâta SC M. SA Bistriţa, care a criticat această hotărâre pentru nelegalitate şi netemeinicie, solicitând în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., admiterea recursului, modificarea deciziei atacate în sensul obligării la plata numai a debitului restant în sumă de 135.565.05 RON.
În dezvoltarea motivelor de recurs s-a mai evocat că, în perioada lunilor mai - octombrie 2006, societatea recurentă nu a avut angajat pe postul de consilier juridic, iar din această cauză cererea de apel nu a fost timbrată.
La data de 21 mai 2007 recurenta pârâtă SC M. SA a depus o completare la motivele de recurs, invocând excepţia prematurităţii introducerii cererii, conform art. 7201 C. proc. civ. şi excepţia de neconstituţionalitate conform căreia art. 305 alin. (3) C. proc. civ., care prevede că în instanţa de recurs nu se pot produce probe noi, cu excepţia înscrisurilor, care pot fi depuse până la închiderea dezbaterilor, intră în contradicţie cu art. 21 din Constituţia României, care prevede că orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime.
Prin încheierea din şedinţa publică de la 24 octombrie 2007, Secţia comercială a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a admis cererea formulată de recurenta-pârâtă SC M. SA Bistriţa şi a sesizat Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 305 alin. (3) C. proc. civ.
Curtea Constituţională prin decizia nr. 212 din 28 februarie 2008 a respins excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 305 C. proc. civ., excepţie ridicată de SC M. SA Bistriţa.
Înalta Curte, analizând materialul probator administrat în cauză, în raport de criticile aduse în cererea de recurs, constată că acestea sunt neîntemeiate, recursul pârâtei SC M. SA Bistriţa urmând a fi respins, ca nefondat, pentru următoarele considerente:
Din verificarea întregii documentaţii, rezultă fără putere de tăgadă, că în faza procesuală a apelului, deşi pârâta a fost citată în mod legal pentru termenul din 16 octombrie 2006 cu menţiunea depunerii taxei judiciare de timbru în cuantum de 2.303,3 lei noi (23.033.100 lei vechi) conform dispoziţiilor art. 2 alin. (l) lit. d) raportat la art. l 1 alin. (l) teza 2 din Legea nr. 146/1997 modificată, precum şi a depunerii timbrului judiciar în valoare de 5 lei noi (5.000 lei vechi) nu a adus la îndeplinire dispoziţiile instanţei.
Regimul sancţionator pentru neîndeplinirea timbrajului a fost corect aplicat de instanţa de apel, respectiv anularea ca netimbrat a apelului, făcându-se aplicarea dispoziţiilor imperative ale art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997.
Pentru aceste raţiuni, urmează a respinge, ca nefundat, recursul declarat de pârâta SC M. SA Bistriţa împotriva deciziei nr. 521 din 16 octombrie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a Vl-a comercială, nefiind îndeplinită niciuna din cerinţele prevăzute de dispoziţiile art. 304 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGI
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta SC M. SA Bistriţa împotriva deciziei nr. 521 din 16 octombrie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a Vl-a comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 iunie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2292/2008. Comercial. Evacuare. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2377/2008. Comercial. Constatare nulitate act.... → |
|---|
