ICCJ. Decizia nr. 2332/2008. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2332/2008
Dosar nr. 375/101/2006
Şedinţa publică din 26 iunie 2008
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 3 martie 2006 reclamanta S.G.C.L. SA Orşova cheamă în judecată pe pârâta SC B. SRL Orşova solicitând instanţei ca prin hotărârea ce va pronunţa să dispună evacuarea pârâtei de pe terenul proprietatea sa şi să oblige pe pârâtă să demoleze clădirea construită pe acest teren fără acordul său, reclamanta renunţând la cel de al doilea capăt de cerere la data de 19 aprilie 2006.
Prin sentinţa comercială nr. 220 din 1 iunie 2007 Tribunalul Mehedinţi, secţia comercială şi de contencios administrativ, respinge cererea reclamantei pentru lipsa capacităţii procesuale, reţinând, în acest sens, că, potrivit hotărârii nr. 128 din 18 decembrie 2006 a Adunării Generale a Acţionarilor reclamantei, începând cu data de 15 februarie 2007 aceasta a intrat în lichidare având ca lichidator SC A. SRL şi că, potrivit certificatului constatator din mai 2007 al ORC, a fost dizolvată din februarie 2007, astfel că reclamanta, având o capacitate procesuală restrânsă numai pentru rezolvarea chestiunilor lichidării şi fiind dizolvată, ar fi trebuit să fie reprezentată în cauză de lichidatorul numit care, însă, nu a achiesat la acţiune.
Prin Decizia nr. 254 din 25 octombrie 2007 Curtea de Apel Craiova, secţia comercială, admite apelul declarat de apelanta reclamantă împotriva sentinţei primei instanţe pe care o desfiinţează şi trimite cauza spre rejudecare pe fond aceleiaşi instanţe, reţinând că procedura dizolvării şi cea a lichidării administrative s-au produs ulterior datei la care s-a pronunţat sentinţa apelată, prin sentinţa nr. 145/F din 20 iunie 2007 pronunţată de Tribunalul Mehedinţi, secţia comercială, în dosarul nr. 4666/101/2007 dispunându-se şi începerea procedurii falimentului împotriva reclamantei apelante, lichidator judiciar fiind numită G.V. şi ridicându-se debitoarei dreptul de administrare, aceasta nefiind radiată, astfel că instanţa de fond ar fi trebuit, în baza rolului activ, să dispună introducerea în cauză şi citarea lichidatorului şi nicidecum să reţină doar că în proces reclamanta trebuia să se prezinte prin lichidator judiciar.
Împotriva deciziei de mai sus pârâta declară recurs solicitând, cu invocarea motivului prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., admiterea acestuia şi modificarea deciziei recurate în sensul respingerii apelului reclamantei şi menţinerea sentinţei instanţei de fond. În susţinerea recursului său recurenta reproşează instanţei de apel greşita aplicare a dispoziţiilor art. 252 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 31/1990, aceasta neluând în considerare faptul că o societate dizolvată îşi continuă activitatea numai pentru operaţiunea de lichidare la care participă lichidatorul, acţiunea în evacuare în cauză nefăcând parte însă din operaţiunea de lichidare.
Recursul nu este fondat.
Aşa cum corect a stabilit instanţa de apel, cenzurând soluţia pronunţată de instanţa de fond, la data soluţionării pricinii de către prima instanţă, reclamanta intimată în lichidare avea numit un lichidator care ar fi trebuit introdus în cauză, acesta fiind singurul îndrituit să reprezinte pe reclamantă, instanţa fondului soluţionând, astfel, greşit cauza pe excepţia lipsei capacităţii procesuale a reclamantei.
Corect a reţinut instanţa de apel şi că din economia Legii nr. 31/1990 rezultă că lichidarea societăţii ca fază subsecventă dizolvării constă într-un ansamblu de operaţiuni având ca scop, între altele, terminarea operaţiunilor comerciale aflate în curs la data dizolvării, încasarea creanţelor societăţii, transformarea bunurilor societăţii în bani, acţiunea în evacuarea pârâtei recurente de pe terenul proprietatea reclamantei intimate aflată în lichidare putând fi, astfel, continuată de lichidator în profitul activului de lichidare.
Astfel fiind, constatându-se că Decizia recurată este legală şi temeinică, cu aplicarea dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ. recursul recurentei pârâte urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta SC B. SRL Orşova împotriva deciziei nr. 254 din 25 octombrie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia comercială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 26 iunie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2236/2008. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2333/2008. Comercial → |
|---|
