ICCJ. Decizia nr. 3635/2008. Comercial. Obligatia de a face. Recurs
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 3635/2008
Dosar nr. 1177/90/2007
Şedinţa publică de la 3 decembrie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea nr. 1177/90/2007 înregistrată la Tribunalul Vâlcea, reclamanta SC M.C. SRL Râmnicu Vâlcea a chemat în judecată pârâta A.V.A.S. Bucureşti solicitând obligarea acesteia la vânzarea pachetului majoritar de acţiuni deţinute SC I.M. SA.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că deţine 7319 acţiuni la SC I.M. SA, restul de 40.332 acţiuni fiind deţinute de A.V.A.S. care nu urmăreşte rentabilizarea societăţii respective, ci dizolvarea şi lichidarea ei voluntară, în scopul satisfacerii intereselor unor „persoane interpuse” în frauda acţionariatului, astfel că a obstrucţionat participarea sa la şedinţele A.G.A. şi i-a refuzat cererea de vânzare a celor 40.322 acţiuni.
În drept a invocat art. 1 lit. a) şi b) din Legea nr. 137/2002 şi dispoziţiile Legii nr. 31/1990.
Prin sentinţa nr. 777 din 5 octombrie 2007 Tribunalul Vâlcea, secţia comercială şi de contencios administrativ, a respins acţiunea reclamantei ca fiind prescrisă, reţinând că aceasta este supusă termenului de prescripţie extinctivă de o lună de la data la care pârâta a răspuns cererii reclamantei de a cumpăra pachetul majoritar de acţiuni, termen prevăzut de art. 39 din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării. Astfel refuzul pârâtei a fost cunoscut de reclamantă la data de 21 decembrie 2006 iar acţiunea în justiţie a fost formulată la data de 23 martie 2007, perioadă pe care prescripţia a curs fără a cunoaşte suspendări sau întreruperi.
Împotriva sentinţei reclamanta SC M.C. SRL a formulat apel criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Prin motivele de apel formulate reclamanta a arătat că instanţa de fond a fost în eroare asupra obiectului cauzei, astfel că art. 39 din Legea nr. 137/2002 s-ar fi aplicat dacă obiectul cererii de chemare în judecată ar fi fost anularea unui act de vânzare a activelor SC I.M. SA, a unui transfer cu titlu gratuit sau a unui act încheiat de A.V.A.S. conform atribuţiilor sale stabilite de legea menţionată.
Curtea de Apel Piteşti, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin Decizia nr. 5/A/C din 30 ianuarie 2008 a respins ca nefondat apelul reclamantei cu motivarea în esenţă că acţiunea reclamantei este una de valorificare a unui drept conferit de Legea nr. 137/2002, lege care reglementează raporturile juridice ce se nasc în legătură cu procesul de privatizare al unor societăţi comerciale, astfel acţiunea prin obiectul ei, se supune dispoziţiilor speciale ale acestei legi de la care nu se poate deroga prin invocarea reglementărilor comune în materia obligaţiilor.
Cu petiţia înregistrată la data de 3 martie 2008, reclamanta SC M.C. SRL Târgu-Mureş, în termen legal a declarat recurs împotriva hotărârii pronunţată în apel, întemeiat în drept pe dispoziţiile pct. 9 şi 10 ale art. 304 C. proc. civ.
Prin motivele de recurs invocate, reclamanta a arătat că admiterea excepţiei prescripţiei dreptului la acţiune fără o analiză a obiectului cererii de chemare în judecată, a reprezentat o îngrădire a dreptului la justiţie.
A mai arătat reclamanta că instanţa a interpretat greşit prevederile art. 39 din Legea nr. 137/2002 deoarece în speţă nu este vorba de o operaţiune sau de un act ci de o inacţiune a pârâtei.
Recurenta-reclamantă menţionează că prin soluţia pronunţată, instanţa a îngrădit dreptul său de a cumpăra acţiuni, fără a exista o judecată în acest sens, prejudiciind grav interesele sale ca acţionar minoritar.
Recurenta a solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a deciziei, admiterea apelului şi schimbarea sentinţei pronunţată de tribunal.
Recursul declarat de reclamantă nu este fondat şi va fi respins pentru următoarele considerente.
Din analiza actelor şi înscrisurilor dosarului şi de asemeni a obiectului cererii de chemare în judecată, Înalta Curte constată că acţiunea formulată de reclamantă este obligarea pârâtei la vânzarea pachetului majoritar de acţiuni şi că acestei acţiuni îi sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării.
Aşa fiind, în mod corect instanţa a interpretat şi aplicat art. 39 din Legea nr. 137/2002 care dispune: ”termenul de prescripţie pentru introducerea cererii prin care se atacă o operaţiune sau un act prevăzut de prezenta lege precum şi de celelalte legi speciale din domeniul privatizării ori se valorifică un drept conferit de acestea, este de o lună de la data la care reclamantul a cunoscut sau trebuia să cunoască existenţa operaţiunii sau actul atacat ori de la data naşterii dreptului, cu excepţia cererilor privind executarea obligaţiilor prevăzute în contractele de vânzare-cumpărare de acţiuni ale societăţilor comerciale privatizate, precum şi a celor în desfiinţarea acestora, cărora li se aplică termenul general de prescripţie.”
În concluzie, decizia atacată fiind legală în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul reclamantei va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamanta SC M.C. SRL Târgu Mureş împotriva Deciziei nr. 5/A/C din 30 ianuarie 2008 a Curţii de Apel Piteşti, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 decembrie 2008.
← ICCJ. Decizia nr. 3630/2008. Comercial. Nulitate act juridic.... | ICCJ. Decizia nr. 3636/2008. Comercial. Constatare nulitate act.... → |
---|