ICCJ. Decizia nr. 3764/2008. Comercial. Acţiune în anulare a hotarârii AGA. Recurs
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 3764/2008
Dosar nr. 2700/1/2008
Şedinţa publică de la 12 decembrie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. - Prin sentinţa nr. 17 pronunţată la data de 23 septembrie 2005, Tribunalul Olt, secţia comercială şi de contencios administrativ, a admis acţiunile conexe formulate de reclamanţii C.A. şi S.V. în contradictoriu cu pârâta SC M. SA Slatina şi în consecinţă a dispus anularea hotărârilor adoptate de adunarea generală extraordinară a acţionarilor SC M. SA nr. 1 din 12 ianuarie 2005 şi nr. 15 din 23 februarie 2005.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reţinut în fapt şi în drept următoarele:
Prin hotărârea nr. 1 din 12 ianuarie 2005 s-a decis de adunarea generală extraordinară a acţionarilor majorarea capitalului social de la 522.366.436 lei la 1.228.580.492 lei şi subscrierea noilor acţiuni rezultate din majorare proporţional cu cota deţinută de fiecare acţionar la data de referinţă 30 decembrie 2004.
Prin hotărârea nr. 15 din 23 februarie 2005 s-a luat act că a fost dizolvată A.P.A.S. SC M. SA prin Încheierea din 26 ianuarie 2005 a Judecătoriei Slatina şi ca atare s-a stabilit structura acţionariatului în urma distribuirii celor 5454 acţiuni către persoanele fizice precum şi proporţia de participare a acţionarilor la capitalul social şi totodată s-a adoptat noul act constitutiv cu toate modificările la zi.
Examinând convocarea celor două adunării generale extraordinare tribunalul apreciază că au fost încălcate dispoziţiile art. 117 şi art. 118 din Legea nr. 31/1990 republicată în sensul că, persoana care a făcut convocarea dl. M.I. nu îndeplinea funcţia de membru al Consiliului de Administraţie cerinţă impusă de art. 15 din statutul societăţii, iar publicarea convocării în ziarul România Liberă nu echivalează cu o „convocare într-un ziar de largă răspândire în localitatea în care se află sediul societăţii”, conţinutul convocărilor neprezentând explicit toate problemele supuse dezbaterii aşa cum impun prevederile art. 117 alin. (7) şi (8) din Legea Societăţilor Comerciale (L.S.C.).
Cu privire la majorarea capitalului social, tribunalul constată încălcarea dispoziţiilor art. 210 alin. (1), art. 211, art. 212 alin. (1) şi art. 220 alin. (1) din Legea Societăţilor Comerciale, cu consecinţa realizării necorespunzătoare a tuturor activităţilor legate de majorarea capitalului social, de la stabilirea unei valori eronate a primei de emisiune până la subscrierea celor 8000 de acţiuni nou emise numai de către M.I. înainte de publicarea hotărârii în Monitorul Oficial.
II - Apelul declarat de societatea pârâtă împotriva acestei sentinţe a fost admis de Curtea de Apel Craiova, secţia comercială, prin decizia nr. 62 din 9 martie 2006, în sensul schimbării în tot a sentinţei fondului şi respingerii acţiunilor conexe ca nefondate.
III - Decizia nr. 62/2006 a instanţei de apel a fost casată cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care a admis prin decizia nr. 2323 din 13 iunie 2007 recursurile declarate de reclamanţii C.A. şi S.V.
Instanţa supremă a constatat că în speţă, instanţa de apel nu a examinat toate motivele de nelegalitate a hotărârilor atacate cu acţiunile în anulare, respectiv legalitatea convocării adunării din data de 23 februarie 2005 precum şi modalitatea de efectuare a majorării capitalului social.
IV - În rejudecare, Curtea de Apel Craiova, secţia comercială, prin decizia nr. 100 pronunţată la 15 ianuarie 2008, admiţând apelul declarat de pârâta, schimbă sentinţa fondului şi respinge acţiunea în anulare formulată de reclamanţi.
Cu privire la hotărârea nr. 15 din data de 23 februarie 2005, instanţa de control judiciar constată că, sub aspectul cvorumului necesar pentru a doua convocare au fost respectate cerinţele impuse de art. 115 din Legea Societăţilor Comerciale. Verificând referitor la majorarea de capital, motivele invocate de reclamanţi, Curtea reţine că se confirmă realitatea plăţilor făcute de către acţionarul M.I. prin ordinele de încasare din data de 1 februarie 2005, 21 februarie 2005 emise de B.C.R. Olt.
Referitor la încălcarea dispoziţiilor art. 117 alin. (8) din Legea Societăţilor Comerciale care prevăd că textul convocării să cuprindă integral modificările propuse spre a fi discutate în adunare, instanţa apreciază că aceste dispoziţii legale nu îşi găsesc aplicarea în cauza de faţă, deoarece actul constitutiv adoptat cu modificările la zi reprezintă numai o actualizare a modificărilor adoptate anterior şi care conform art. 204 alin. (7) din Legea Societăţilor Comerciale se impuneau a fi consemnate într-un nou act constitutiv care să le conţină.
În ceea ce privesc nelegalităţile invocate prin acţiunea conexă vizând convocarea A.G.E.A. din 12 ianuarie 2005, instanţa reţine că, persoana care a făcut convocarea, dl. M.I. era membru al consiliului de administraţie în baza hotărârii acţionarilor nr. 146 din 16 noiembrie 2004, hotărâre care a fost la rândul său supusă controlului judecătoresc, iar prin decizia nr. 288 din 11 iulie 2005 a Curţii de Apel Craiova s-a constatat că este legal adoptată.
În sfârşit, curtea reţine cu referire la hotărârea din 12 ianuarie 2005 că acţionarii au decis la acea dată numai asupra emisiunii de acţiune şi oferirea lor, spre subscriere, în condiţiile în care aprobarea majorării de capital s-a realizat ulterior, respectiv prin hotărârea A.G.E.A. nr. 15 din 23 februarie 2005.
Totodată, Curtea constată că motivele de nulitate reţinute de prima instanţă vizând nelegalitatea publicării convocării în ziarul România Liberă oportunitatea majorării capitalului, valoarea rezervelor, nu au fost invocate prin cele două acţiuni conexe, instanţa de fond depăşindu-şi limitele investirii.
V - Împotriva acestei decizii, reclamanţii au declarat recurs la data de 11 martie 2008, în termen legal, solicitând casarea deciziei pronunţate în rejudecarea apelului cu trimiterea cauzei la aceiaşi instanţă.
În esenţă, recurenţii au susţinut că instanţa de apel nu a respectat indicaţiile date prin decizia de casare, apreciind în mod nelegal că modalitatea de convocare a adunărilor generale şi de majorare a capitalului social nu pot fi analizate deoarece exced limitelor investirii instanţei de fond.
Potrivit recurenţilor, acest punct de vedere al instanţei este contrar celor susţinute atât cu ocazia dezbaterilor pe fond cât şi prin notele scrise depuse în cauză, şi echivalează cu o nepronunţare asupra obiectului cauzei de natură să atragă conform art. 312 pct. 5 C. proc. civ. Casarea cu trimitere pentru o nouă judecată a cererii de apel.
V - Recursul este nefondat pentru considerentele ce urmează:
1 - După art. 315 C. proc. civ., instanţa de trimitere este obligată să respecte cele hotărâte de instanţa de recurs, în caz de casare.
În cauză, indicaţiile instanţei de recurs au vizat examinarea unor motive de nelegalitate a hotărârilor adunării generale ce au făcut obiect acţiunilor în anulare conexe, motive care vizau legalitatea convocării adunării din data de 23 februarie 2005 şi modalitatea de majorare a capitalului social.
Totodată, potrivit dispoziţiilor înscrise în art. 315 alin. (3) C. proc. civ., instanţa care rejudecă cauza trebuie să ţină cont de motivele invocate înaintea instanţei a cărei hotărâre a fost casată.
Din examinarea considerentelor deciziei pronunţate în rejudecarea apelului, Curtea constată că au fost respectate întrutotul dispoziţiile legale susmenţionate instanţa de apel verificând aspectele de nelegalitate care au scăpat controlului cu ocazia judecării primului apel, verificare care au pornit de la motivele formulate prin cele două acţiuni în anulare conexe.
Altfel spus, instanţa de apel, în rejudecare, pornind de la indicaţiile deciziei de casare a examinat stabilirea situaţiei de fapt şi aplicarea legii de către prima instanţă, în limitele motivelor de apel dar şi prin raportare la motivele de nelegalitate invocate prin acţiunile în anulare introductive, şi aceasta deoarece după art. 294 alin. (1) C. proc. civ., în apel nu se poate schimba cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată.
Aşa fiind, susţinerea recurenţilor în sensul că o serie de aspecte de nelegalitate a convocărilor şi a majorării de capital social invocate prin concluziile orale la fond şi reluate în concluziile scrise, nu au fost avute în vedere, nu semnifică o încălcare a indicaţiilor instanţei de recurs, ci, un punct de vedere propriu, fundamentat pe nesocotirea dispoziţiilor legale care reglementează judecata apelului, dispoziţii obligatorii atât pentru instanţa de casare cât şi pentru cea de trimitere.
Pentru raţiunile mai sus înfăţişate, Înalta Curte va respinge prezentul recurs, ca nefondat, recurenţii urmând a fi obligaţi conform art. 274 C. proc. civ., în solidar la plata sumei de 1.000 lei cheltuieli de judecată către intimate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanţii C.A. şi S.V. împotriva deciziei nr. 10 din 15 ianuarie 2008 a Curţii de Apel Craiova, secţia comercială.
Obligă recurenţii C.A. şi S.V., în solidar, la plata sumei de 1.000 lei, cheltuieli de judecată în favoarea intimatei SC M. SA SLATINA.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 decembrie 2008.
← ICCJ. Decizia nr. 3760/2008. Comercial. Pretenţii. Contestaţie... | ICCJ. Decizia nr. 3771/2008. Comercial. Contestaţie la... → |
---|