ICCJ. Decizia nr. 45/2008. Comercial. Suspendare executare silită. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 45/2008
Dosar nr. 27/62/2005
Şedinţa publică de la 16 ianuarie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din 7 iunie 2006, Curtea de Apel Braşov, secţia comercială, a admis în parte cererea formulată de apelanţii-pârâţi M. FĂGĂRAŞ şi C.L.M. FĂGĂRAŞ şi în consecinţă a dispus suspendarea executării sentinţei civile nr. 217/ C din 17 ianuarie 2007 a Tribunalului Braşov, secţia comercială şi de contencios administrativ, până la soluţionarea apelului.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că a avut în vedere cuantumul mare al sumei supuse executării silite şi dificultăţile ce s-ar ivi cu ocazia întoarcerii executării, în cazul în care s-ar admite apelul.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs în termen legal, susţinut şi timbrat, apelanta-reclamantă SC H. SA BUCUREŞTI criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, susţinând, în esenţă că în mod greşit instanţa a considerat cererea de suspendare ca fiind scutită de plata taxelor de timbru conform art. 17 din Legea nr. 146/1997 pe susţinerea că, în speţă, nu este vorba de un obiect care se face „venit public” (taxe şi impozite), ci de contravaloarea unor materiale şi lucrări de construcţii supuse recuperării.
De asemenea, recurenta critică hotărârea şi pe aspectul că, cu foarte mare uşurinţă s-a dispus suspendarea executării silite a sentinţei nr. 27/ C din 17 ianuarie 2007 a Tribunalului Braşov până la soluţionarea apelului cu toate că legiuitorul a prevăzut prin dispoziţiile art. 7208 C. proc. civ., că hotărârile în materie comercială sunt executorii, iar exercitarea apelului nu suspendă de drept executarea şi că intimaţii nu au făcut demersuri pentru a-şi îndeplini obligaţia de plată potrivit art. 2 din O.G. nr. 22/2002 aşa cum a fost modificată prin Legea nr. 110/2007.
Mai arată recurenta că prin suspendarea executării sentinţei nr. 217/C a Tribunalului Braşov, societatea va suporta o „vătămare semnificativă”, fiind obligată să efectueze împrumuturi bancare pentru plata salariilor, a furnizorilor, etc.
În consecinţă, în temeiul art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ., solicită admiterea recursului, aşa cum a fost formulat şi motivat în scris, modificarea încheierii atacate, în sensul respingerii cererii de suspendare.
Recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Din examinarea actelor de la dosar prin prisma motivelor de recurs şi a dispoziţiilor legale incidente cauzei rezultă că instanţa de apel, în mod corect a apreciat actul juridic dedus judecăţii şi probatoriile administrate în cauză, prin admiterea cererii de suspendare a sentinţei apelate până la soluţionarea apelului.
Critica recurentei că petenta a fost scutită de plata taxelor de timbru în mod greşit este neîntemeiată întrucât potrivit art. 17 din Legea nr. 146/1997, petentele fiind incontestabil o instituţie publică bugetară, acestea în mod legal sunt scutite de taxa judiciară de timbru.
Pe cale de consecinţă se aplică şi prevederile art. 1 alin. (2) din O.G. nr. 32/1995 în sensul că timbrul judiciar nu se aplică în cazurile în care nu se percepe taxa de timbru.
De asemenea, neîntemeiate sunt şi celelalte critici privind uşurinţa cu care instanţa a admis cererea şi a dispus suspendarea vremelnică a executării întrucât cu toate că legiuitorul a prevăzut prin art. 7208 C. proc. civ., că hotărârile comerciale sunt executorii şi că intimaţii nu au făcut demersuri de a-şi îndeplini obligaţi de plată conform art. 2 din O.G. nr. 22/2002.
În mod corect a apreciat instanţa că prin punerea în executare a hotărârii apelate dat fiind cuantumul mare al sumei care au fost obligaţi intimaţii-pârâţi înainte de luarea în examinare a apelului s-ar aduce prejudicii de ordin material şi financiar pârâtelor, care nu mai puteau fi recuperate ulterior.
Pentru cele ce preced, Înalta Curte, în temeiul art. 312 C. proc. civ., va respinge, ca nefundat, recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta SC H. SA BUCUREŞTI, sucursala O.S.” împotriva încheierii din 07 iunie 2007 a Curţii de Apel Braşov, secţia comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 ianuarie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 41/2008. Comercial. Acţiune în anularea... | ICCJ. Decizia nr. 46/2008. Comercial. Contestaţie la executare.... → |
|---|
