ICCJ. Decizia nr. 176/2009. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 176/2009
Dosar nr. 27152/3/2007
Şedinţa publică din 27 ianuarie 2009
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 4 aprilie 2006, reclamanta SC E.S. SRL Suceava a chemat în judecată pârâta A.V.A.S., solicitând obligarea acesteia la restituirea sumei de 99.352 RON, sumă achitată către A.P.A.P.S. pentru contravaloarea a 36.128 acţiuni la SC S.T. SA, precum şi la plata dobânzii legale în valoare de 44.835,30 RON, calculată începând cu 3 aprilie 2003 până la data introducerii acţiunii, inclusiv dobânda legală în continuare până la data plăţii efective a sumelor, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii reclamanta a arătat că prin actul adiţional nr. 4/8 decembrie 1999 la contractul de vânzare – cumpărare de acţiuni din 19 aprilie 1999, încheiat între F.P.S. în calitate de vânzător, P.C. în calitate de cedent şi SC E.S. SRL în calitate de cesionar, reclamanta a devenit proprietarul unui număr de 36.128 acţiuni reprezentând 6,275% din capitalul social al SC S.T. SA Dorohoi. Reclamanta a achitat contravaloarea acţiunilor conform ordinului de plată din 14 iulie 1999 şi ordinului de plată din 21 septembrie 1999, în valoare totală de 99.352 RON.
Mai susţine reclamanta că prin Decizia nr. 804 din 19 decembrie 2002 pronunţată în Dosarul nr. 3808/2002 al Curţii de Apel Suceava, s-a constatat nulitatea contractului de vânzare – cumpărare acţiuni din 19 aprilie 1999 şi a actului adiţional nr. 4 la contractul de vânzare – cumpărare de acţiuni menţionat şi că părţile trebuie repuse în situaţia anterioară în virtutea principiului „restitutio in intregum".
Prin sentinţa comercială nr. 11965 din 23 octombrie 2007 a Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a comercială, s-a admis acţiunea formulată de reclamanta SC E.S. SRL şi a fost obligată pârâta A.V.A.S. să plătească reclamantei suma de 99.352 lei – contravaloare acţiuni, suma de 44.835,3 lei – dobândă legală până la 31 martie 2006, precum şi dobânda aferentă sumei de 99.353 lei, începând cu 1 aprilie 2006 până la plata debitului şi să plătească reclamantei 5920 lei cheltuieli de judecată.
În motivare s-a reţinut că prin Decizia nr. 804 din 19 decembrie 2002 a Curţii de Apel Suceava, a fost modificată sentinţa nr. 479/2002 a Tribunalului Botoşani şi în rejudecare s-a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare – cumpărare acţiuni din 19 aprilie 1999 încheiat între F.P.S. Botoşani şi P.C. iar unul din efectele nulităţii este cel al repunerii părţilor în situaţia anterioară („restitutio in intregum"), potrivit cu care tot ce s-a executat în baza unui act anulat trebuie restituit, astfel încât părţile raportului juridic să ajungă la situaţia în care acel act nu s-ar fi încheiat.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâta A.V.A.S. susţinând că aplicabilitatea OG nr. 25/2002 este de netăgăduit, având în vedere şi principiul aplicării imediate a legii civile noi, doar că potrivit art. 1 din HG nr. 489/2003, dispoziţiile OG nr. 25/2002 se aplică contractelor având ca obiect vânzarea – cumpărarea de acţiuni deţinute de stat la societăţi comerciale, încheiate de F.P.S. sau A.P.A.P.S. şi aflate în derulare pentru efectele produse după intrarea în vigoare a ordonanţei şi că prima instanţă a interpretat art. 21 din OG nr. 25/2002 printr-o distincţie care nu se regăseşte în textul legal, legiuitorul având în vedere desfiinţarea contractului; (rezoluţiune, nulitate), ambele fiind cauze de desfiinţare a contractului.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială prin Decizia nr. 108 din 27 februarie 2008 a respins cererea de suspendare a executării sentinţei nr. 11965 din 23 octombrie 2007 pronunţată în Dosarul nr. 27152/3/2007 al Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a comercială şi a respins ca neîntemeiat apelul formulat de apelanta – pârâtă A.V.A.S. împotriva sentinţei comerciale nr. 11965 din 23 octombrie 2007 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, în Dosarul nr. 27152/3/2007.
A obligat apelanta să plătească intimatei cheltuieli de judecată în cuantum de 357 lei, reprezentând onorariu de avocat.
Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de apel a reţinut că interpretarea dată de instanţa de fond dispoziţiilor art. 21 alin. (1) din OG nr. 25/2002 este corectă şi că noţiunea de desfiinţare prevăzută de textul legal menţionat trebuie interpretată în sensul că se referă numai la o desfiinţare a contractului din culpa cumpărătorului.
Deasemenea a mai reţinut instanţa de apel că în mod corect prima instanţă a admis acţiunea, în aplicarea principiului „restitutio in intregum" ca urmare a anulării contractului de vânzare – cumpărare acţiuni din 21 aprilie 1999 şi a actelor adiţionale ale acestuia prin hotărârea judecătorului irevocabilă, A.V.A.S. fiind obligată să restituie sumele încasate în baza contractului anulat precum şi la plata dobânzilor aferente, în raport de dispoziţiile art. 43 C. com. şi OG nr. 9/2000.
Împotriva acestei ultime hotărâri a declarat recurs, în termen legal, motivat şi timbrat, pârâta A.V.A.S. Bucureşti criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, susţinând, în esenţă că ambele instanţe au reţinut, greşit, inaplicabilitatea prevederilor art. 21 alin. (1) din OG nr. 25/2002, cu modificările ulterioare având în vedere că actele juridice anulate au fost încheiate anterior intrării în vigoare a acestui act normativ ce nu mai poate fi aplicat retroactiv.
În consecinţă, în temeiul art. 304 pct. 8 şi pct. 9 C. proc. civ. recurenta solicită admiterea recursului, aşa cum a fost formulat şi motivat, modificarea deciziei atacate, schimbarea în tot a sentinţei nr. 11965 din 23 octombrie 2007 a Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a comercială.
Recursul este întemeiat pentru următoarele considerente:
Din examinarea actelor de la dosar prin prisma motivelor de recurs şi a dispoziţiilor legale incidente cauzei rezultă că ambele instanţe în mod greşit au apreciat actul juridic dedus judecăţii şi probatoriile administrate în cauză, pronunţând hotărâri netemeinice şi nelegale într-un litigiu în care reclamanta nu avea calitate procesuală activă.
În speţă, prin actul adiţional nr. 4 din decembrie 1999 la contractul de vânzare – cumpărare acţiuni din 21 aprilie 1999, s-a consfinţit astfel contractul de cesiune a unui număr de 36.128 de acţiuni încheiat între P.C. – cedent şi SC E.S. SRL Suceava – cesionar, care, s-a obligat să preia totalitatea drepturilor şi obligaţiilor din contractul de vânzare – cumpărare acţiuni ce reveneau cumpărătorului P.C., cu excepţia obligaţiei de plată a pachetului de acţiuni.
Cesionara – reclamantă SC E.S. SRL a solicitat, prin cererea de chemare în judecată a A.V.A.S. Bucureşti, fostă A.P.A.P.S. obligarea acesteia la restituirea sumei de 99.352 RON sumă achitată către A.P.A.P.S. pentru contravaloarea a 36.128 acţiuni la SC S.T. SA plus dobânda legală de 44.835,30 RON în condiţiile în care între reclamantă şi A.V.A.S. nu există nici un raport juridic.
Reclamanta şi-a calificat demersul juridic pe principiul „restituţio in intregum" ca urmare a constatării nulităţii absolute a contractului de vânzare – cumpărare acţiuni din 19 aprilie 1999 şi a actului adiţional nr. 4 din decembrie 1999 la acest contract, în mod irevocabil.
Aşa fiind, în considerarea principiului disponibilităţii părţii, Înalta Curte constată că, în contextul în care reclamanta nu şi-a asumat prin convenţie obligaţia de plată a acţiunilor către vânzătoarea A.V.A.S. (A.P.A.P.S.), obligaţie care a rămas, în continuare, în sarcina cedentului, P.C., nu are legitimitate procesuală activă să solicite restituirea plăţilor efectuate către aceasta.
Cum plata către pârâta A.V.A.S. nu s-a făcut în baza actului adiţional la contractul invocat, reclamanta are la îndemână alte mijloace procedurale de recuperare, iar nu acţiunea întemeiată pe repunerea părţilor în situaţia anterioară.
Pentru cele ce preced, Înalta Curte, în temeiul art. 312 C. proc. civ., va admite recursul pârâtei A.V.A.S. cu consecinţa modificării deciziei atacate în sensul admiterii apelului pârâtei împotriva sentinţei pe care o va schimba, în tot, şi se va respinge acţiunea reclamantei SC E.S. SRL Suceava pentru lipsa calităţii procesuale active.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta A.V.A.S. Bucureşti.
Modifică Decizia nr. 108 din 27 februarie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti în sensul că admite apelul declarat de pârâtă împotriva sentinţei comerciale nr. 11965 din 23 octombrie 2007 pe care o schimbă, în tot, şi respinge acţiunea reclamantei SC E.S. SRL Suceava pentru lipsa calităţii procesuale active.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 ianuarie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 175/2009. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 185/2009. Comercial → |
|---|
