ICCJ. Decizia nr. 201/2009. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 201/2009
Dosar nr. 26828/3/2006
Şedinţa publică din 28 ianuarie 2009
Asupra recursului de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar constată că:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI a comercială, reclamanta SC S. SRL în contradictoriu cu pârâtele D.A.D.R. Teleorman şi M.A.P.D.R., a solicitat instanţei ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună obligarea pârâtelor la plata sumei de 138.106,39 RON reprezentând contravaloarea alocaţiei bugetare de 50% din valoarea facturilor fiscale emise la data de 1 august 2003 de reclamantă către SC S. SA, cu cheltuieli de judecată.
În baza dispoziţiilor art. 57 alin (1) C. proc. civ., reclamanta a formulat şi cerere de chemare în judecată a altor persoane, respectiv SC S. SA Alexandria, SC I. SRL, A.F.D.M., SC T. SA.
În motivare reclamanta a arătat că, în baza dispoziţiilor art. 6 din HG nr. 801/2003, beneficiarele SC I. SRL, A.F.D.M., SC T. SA, s-au adresat D.A.D.R. Teleorman, pentru aprobarea alocaţiei de 50% din preţul instalaţiilor de irigat, prezentând documentaţia solicitată după a cărei verificare a fost aprobată alocaţia bugetară în cuantum de 50%.
Prin sentinţa comercială nr. 3536 din 14 martie 2007, cererea reclamantei SC S. SRL a fost respinsă, ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă.
Pentru a pronunţa aceasta sentinţă, tribunalul a reţinut, în esenţă, că reclamanta nu are calitatea de furnizor faţă de beneficiarele alocaţiei, produsele fiind livrate acestora din urmă prin intermediul SC S. SA.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamanta SC S. SRL.
Prin Decizia comercială nr. 510 din 02 noiembrie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V - a comercială a fost admis apelul împotriva sentinţei comerciale nr. 3536 din 14 martie2007 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, iar cauza a fost trimisă aceluiaşi tribunal spre rejudecare.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de apel a apreciat că, în speţă, calitatea procesuală activă a apelantei reclamante SC S. SRL corespunde cu calitatea sa de titular al dreptului care rezultă din conţinutul raportului juridic dedus judecăţii. În baza HG nr. 801/2003 reclamanta şi intervenientele sau adresat D.A.D.R. Teleorman, ca reprezentantă în teritoriu a Ministerului Agriculturii, pentru a solicita acordarea unei alocaţii de 50% din preţul unor instalaţii de irigat pe care intenţionau sa le achiziţioneze de la furnizorul SC S. SRL. Ulterior analizării documentaţiei ceruta de art. 6 din actul normativ menţionat mai sus, a fost aprobată acordarea alocaţiei bugetare de 50% din valoarea cu TVA a facturilor proformă, D.A.D.R. Teleorman asumându-şi obligaţia de a efectua aceasta plată din contravaloarea instalaţiilor de irigat furnizate de reclamanta.
Curtea de apel a mai apreciat că, prin refuzul pârâtelor de a îndeplini obligaţiile asumate reclamanta este păgubită, în calitatea sa de titular al dreptului subiectiv din raportul juridic dedus judecăţii, fiind îndreptăţită să pretindă obligarea pârâtelor la plata instalaţiilor pe care le-a fabricat şi le-a livrat acestora din urmă şi astfel se justifică legitimarea procesuală activă a reclamantei.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâţii D.A.D.R. Teleorman şi M.A.D.R.
Recurentul M.A.D.R. a invocat dispoziţiile art. 304 pct. 8 şi pct. 9 C. pr. civ. şi a susţinut că hotărârea pronunţată de instanţa de apel este dată cu încălcarea şi greşita aplicare a legii, deoarece instanţa a ignorat dispoziţiile HG 801/2003. Potrivit acestor dispoziţii calitatea de titular al dreptului subiectiv o au beneficiarii, astfel cum sunt definiţi la pct. 3 din Anexă şi nicidecum furnizorii de utilaje, cum eronat reţine instanţa de apel.
Aceeaşi recurentă a mai susţinut că, instanţa de apel a schimbat şi natura şi înţelesul lămurit şi vădit neîndoielnic al actului juridic dedus judecăţii atunci când a reţinut că reclamanta SC S. SRL s-a adresat cu cerere D.A.D.R. Teleorman pentru obţinerea subvenţiei de 50% din valoarea instalaţiilor.
Recurenta D.A.D.R. Teleorman a invocat dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. pr. civ. şi a susţinut că excepţia invocată impune existenta unei identităţi între reclamant şi titularul dreptului pretins, iar SC S. SRL are obligaţia de a demonstra această calitate, cât si obiectul acţiunii sale, iar din probele administrate reclamanta nu dovedeşte raportul de cauzalitate dintre cele două elemente - persoana sa si dreptul pretins.
Analizând Decizia prin prisma criticilor formulate şi răspunzând recurentelor printr-un considerent comun, Înalta Curte va admite ambele recursuri pentru următoarele motive:
Conform pct. 3 din HG nr. 801/2003, beneficiarii alocaţiei sunt persoane fizice sau juridice, deţinători de exploataţii agricole comerciale şi de terenuri irigabile şi sunt definiţi astfel.
a) proprietarii de terenuri agricole;
b) asociaţiile utilizatorilor de apă pentru irigaţii, constituite în conformitate cu prevederile OUG nr. 147/1999 privind asociaţiile utilizatorilor de apă pentru irigaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 573/2001;
c) societăţile agricole cu personalitate juridică sau asocierile constituite potrivit Legii nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultura;
d) societăţile comerciale cu profil agricol;
e) arendaşii care au încheiat contracte de arendare in condiţiile prevăzute de Legea arendei;
f) institutele sau staţiunile de cercetare - dezvoltare şi învăţământ cu profil agricol;
g) concesionarii de terenuri agricole;
h) titularii contractelor de asociere în participaţiune încheiate cu A.D.S.
Coroborând aceste norme cu cele menţionate la pct. 6.2: "În scopul aprobării alocaţiei, solicitanţii se adresează direcţiei pentru agricultura şi dezvoltare rurala judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pe raza căreia se afla terenul agricol, unde vor depune o cerere conform modelului prezentat in anexa nr. 1, însoţită de actele doveditoare privind încadrarea în categoriile prevăzute la pct. 3 şi îndeplinirea condiţiilor menţionate la pct. 4", rezultă faptul că statul acordă alocaţia numai beneficiarilor precizaţi la pct. 3 şi nu furnizorilor de utilaje, ca în cazul intimatei SC S. SRL.
Potrivit acestor dispoziţii calitatea de titular al dreptului subiectiv o au beneficiarii, astfel cum sunt definiţi la pct. 3 din Anexă si nicidecum furnizorii de utilaje, cum eronat reţine instanţa de apel. Aceştia din urmă, în fapt, nu sunt beneficiarii subvenţiei acordate de stat în cuantum de 50% din valoarea instalaţiilor livrate, ci sunt doar furnizorii produselor. Legiuitorul prin virarea sumelor de bani direct în contul acestora (pct. 7 Anexa la HG nr. 801/2003) nu le-a atribuit calitatea de beneficiari, ci a simplificat procedura decontării sumelor pentru asigurarea celerităţii operaţiunilor financiare şi comerciale, prevăzând posibilitatea ca sumele să intre direct în contul acestora, evitându-se astfel derularea lor prin contul beneficiarilor. Altfel spus, deşi HG nr. 801/2003 precizează că plata se efectuează în contul furnizorilor, din prevederile pct. 7 rezultă numai modalitatea de decontare, neatribuindu-i-se furnizorului calitatea de beneficiar al alocaţiei.
Înalta Curte urmează a mai reţine ca fiind fondată şi susţinerea potrivit cu care, cererile de obţinere a alocaţiei au fost depuse de către SC I. SRL, A.F.D.M. si SC T. SA si nu de către reclamantă.
Ţinând cont de faptul că excepţia invocată impune existenta unei identităţi între reclamant şi titularul dreptului pretins şi cum, în cauză, nu rezultă că între reclamantă şi pârâte ar exista un raport juridic direct, deoarece aceasta nu este beneficiara alocaţiei, rezultă că instanţa de apel a soluţionat greşit excepţia privitoare la legitimarea procesuală activă.
Pentru considerentele reţinute, conform art. 312 C. pr. civ. se vor admite recursurile declarate de pârâţii D.A.D.R. Teleorman şi M.A.D.R., împotriva Deciziei comerciale nr. 510 din 02 noiembrie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V - a comercială, va fi modificată Decizia recurată, în sensul că se va respinge apelul formulat de reclamanta SC S. SRL Bucureşti împotriva sentinţei comerciale nr. 3536 din 14 martie 2007 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, care va fi menţinută.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de pârâţii D.A.D.R. Teleorman şi M.A.D.R., împotriva Deciziei comerciale nr. 510 din 02 noiembrie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V - a comercială.
Modifică Decizia recurată.
Respinge apelul formulat de reclamanta SC S. SRL Bucureşti împotriva sentinţei comerciale nr. 3536 din 14 martie 2007 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, pe care o menţine.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 28 ianuarie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 198/2009. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 203/2009. Comercial → |
|---|
