ICCJ. Decizia nr. 2200/2009. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2200/2009
Dosar nr. 12762/63/2007
Şedinţa publică din 30 septembrie 2009
Asupra recursului de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 13, pronunţată la data de 12 martie 2008, Secţia comercială a Tribunalului Dolj a respins acţiunea, astfel cum a fost precizată şi completată, formulată de reclamanta SC B.C. SRL împotriva pârâtei SC C. SA
Spre a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că motivele de nulitate absolută a hotărârii adunării generale ordinare a acţionarilor societăţii pârâte din data de 24 mai 2005, invocate de reclamantă prin acţiunea introductivă, astfel cum au fost detaliate prin precizarea adusă acesteia, sunt nefondate, iar motivele invocate la data de 12 martie 2008 sunt tardive, în raport cu dispoziţiile art. 132 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, republicată.
În motivarea sentinţei s-a arătat că prin hotărârea adunării generale a acţionarilor SC C. SA din data de 26 martie 2005 a fost ales Consiliul de administraţie pentru un mandat de patru ani, hotărâre menţinută de instanţele judecătoreşti, aşa încât la data convocării adunării generale pentru data de 24 mai 2007, mandatul consiliului de administraţie era valabil, situaţie ce înlătură şi critica accesorie vizând nulitatea actelor emise de administratori; că, în cauză au fost respectate condiţiile legale referitoare la motivele pe care trebuie să le cuprindă convocarea atunci când pe ordinea de zi figurează numirea administratorilor conform art. 116 pct. 6 din Legea nr. 31/1990 R; că reclamanta nu argumentează de ce este nul raportul de evaluare clădiri şi nici în ce constă vătămarea ce i s-a adus prin aprobarea acestui raport, dat fiind că un astfel de motiv antrenează nulitatea relativă; că dispoziţiile art. 1172 alin. (1) din precitata lege au fost respectate întocmai de către pârâtă, întrucât în convocare s-a precizat că documentele şi materialele referitoare la problemele incluse pe ordinea de zi se pot consulta la sediul societăţii şi nu a făcut dovada, conform art. 1169 C. civ., că pârâta a refuzat să-i pună la dispoziţie informaţiile cerute; că motivele invocate de reclamantă la data de 12 martie 2008, fiind lovite de nulitate relativă, sunt tardiv formulate, şi, deopotrivă, neîntemeiate, având în vedere că pe ordinea de zi a existat suficient de clar chestiunea discutării operaţiunilor de gajare şi închiriere, iar pârâta a făcut dovada calităţii de acţionar a numitului E.R.A.M.
Apelul formulat de reclamantă împotriva acestei hotărâri a fost respins, ca nefondat, de Secţia comercială a Curţii de Apel Craiova prin Decizia nr. 270, pronunţată la data de 9 octombrie 2008.
Pentru a pronunţa această decizie, instanţa de apel, analizând criticile apelantei în raport cu sentinţa atacată, a apreciat că acestea sunt nefondate, considerând că, faţă de caracterul devolutiv al apelului, apelanta are posibilitatea de a solicita argumentat administrarea de probe în apel; că lipsa specificaţiilor detaliate ale ordinii de zi, evocată în susţinerea nerespectării art. 117 pct. 6 din Legea nr. 31/1990, republicată, nu constituie motiv de nulitate absolută, atât timp cât s-a specificat în convocator faptul că aceste informaţii se află la dispoziţia acţionarilor, putând fi consultate la sediul societăţii; că nu se poate reţine că votul unui non - acţionar constituie motiv de nulitate absolută, iar, în cauză, numitul E.R.A.M. a făcut dovada de acţionar cu adresa nr. 22390 din 8 mai 2007 a D.C. SA, din proiectul de divizare nerezultând că şi-ar fi pierdut această calitate; că apelanta reclamantă nu precizează motivele care au condus la nulitatea raportului de evaluare şi nici vătămarea care i s-a produs prin aprobarea raportului, dat fiind caracterul relativ al nulităţii astfel invocate; că mandatul consiliului de administraţie a fost prelungit, fiind valabil la data convocării adunării din 24 mai 2007 şi că dispoziţiile art. 274 alin. (3) C. proc. civ., nu-şi găsesc aplicare în speţă, întrucât cuantumul de 1.500 lei, reprezentând onorariu avocat, nu este exagerat de mare.
Împotriva menţionatei decizii a formulat recurs apelanta reclamantă, invocând în drept dispoziţiile art. 304 pct. 8 şi pct. 9 C. proc. civ.
În dezvoltarea motivului prevăzut de art. 304 pct. 8 C. proc. civ., recurenta a arătat că instanţa de apel a apreciat greşit nulitatea punctului de pe ordinea de zi referitor la evaluarea clădirilor şi probele administrate în cauză din care rezultă că E.R.A.M. nu mai figurează printre acţionarii societăţii C.
În dezvoltarea motivului prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., s-a arătat că instanţa de apel nu a observat şi nu a dat eficienţă unui înscris determinant existent la dosarul cauzei, respectiv raportului de expertiză extrajudiciară, din cuprinsul căruia rezultă că terenurile şi clădirile societăţii pârâte au fost subevaluate prin schimbarea zonelor teritoriale şi a pronunţat hotărârea cu aplicarea greşită a legii în speţă, cu referire la art. 117 pct. 6 din Legea nr. 31/1990 republicată, având în vedere că „nu s-au pus la dispoziţia acţionarilor informaţii în legătură cu ordinea de zi".
Recurenta a arătat, de asemenea, că instanţa de apel a omis să soluţioneze petitul de cerere privind încălcarea prevederilor art. 1172 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, omisiune „ce echivalează cu minus petita".
Intimata SC C. SA a solicitat prin întâmpinarea formulată în cauză respingerea recursului, apreciind ca fiind nefondate motivele invocate şi solicitând cheltuielile de judecată efectuate în această cale de atac.
Recursul este nefondat.
Astfel, având în vedere că motivul prevăzut de art. 304 pct. 8 C. proc. civ., vizează nelegalitatea hotărârii în cazul în care, deşi rezultă fără dubiu natura actului juridic dedus judecăţii ori înţelesul lui, instanţa de apel, prin interpretarea dată acestuia, îi alterează în mod substanţial natura sau înţelesul lămurit, vădit neîndoielnic, se constată că aspectele invocate de recurentă în susţinerea acestui motiv nu se circumscriu acestor ipoteze şi nu justifică invocarea precitatului motiv de recurs.
Potrivit prevederilor art. 117 pct. 6 din Legea nr. 31/1990, republicată, convocarea va cuprinde locul şi data ţinerii adunării, precum şi ordinea de zi cu menţionarea explicită a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterilor adunării, iar, în cazul în care pe ordinea de zi figurează numirea administratorilor sau a membrilor consiliului de supraveghere, în convocare se va menţiona că lista cuprinzând informaţii cu privire la numele, localitatea de domiciliu şi calificarea profesională ale persoanelor propuse pentru funcţia de administrator se află la dispoziţia acţionarilor putând fi consultată şi completată de aceştia, cerinţe respectate în cauză, aşa încât nici motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., nu-şi găseşte incidenţa în speţă.
Cum în urma modificării textului art. 304 pct. 6 prin OUG nr. 138/2000 minus petita nu mai constituie motiv de recurs, nu se justifică critica recurentei vizând acest aspect, prevederile menţionatului text nefiind, de altfel, aplicabil hotărârilor de control judiciar prin care se păstrează în întregime soluţiile atacate, respingându-se calea de atac, cazul în speţă.
Dacă, însă, prin această critică, recurenta a înţeles să se refere la nepronunţarea instanţei de apel pe motivul referitor la încălcarea prevederilor art. 1172 alin. (1) din Legea societăţilor comerciale, aspect ce se circumscrie motivului prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ., din examinarea conţinutului cererii de apel se observă inexistenţa unei astfel de critici spre a putea induce aplicarea acestui motiv de recurs.
Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 312 alin. (1) teza 2 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat în cauză, iar, în conformitate cu prevederile art. 274 alin. (1) C. proc. civ., va obliga recurenta, în culpă procesuală, să plătească intimatei cheltuielile de judecată pe care aceasta le-a efectuat în recurs, reprezentând onorariu avocat, dovedite cu înscrisurile depuse la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta SC B.C. SRL Craiova împotriva deciziei nr. 270 din 9 octombrie 2008, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia comercială, ca nefondat.
Obligă recurenta – reclamantă să plătească intimatei – pârâte SC C. SA Craiova suma de 2.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 30 septembrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2196/2009. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2209/2009. Comercial → |
|---|
