ICCJ. Decizia nr. 2515/2009. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2515/2009
Dosar nr. 15957/3/2007
Şedinţa publică din 21 octombrie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, reclamanta SC S.C. SRL a chemat în judecată pe pârâta, SC N.I. SRL ORADEA solicitând instanţei ca prin hotărârea ce va pronunţa în cauză să dispună rezilierea contractului pentru prestări servicii de consultanţă nr. 59 din 1 iunie 2006, cu cheltuieli de judecată.
Prin sentinţa civilă nr. 3681/2007, pronunţată în dosarul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, s-a admis excepţia de necompetenţă materială şi în baza art. 158 şi 2 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. civ., s-a dispus declinarea de competenţă în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia comercială.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a comercială, prin declinare de competenţă sub nr. 15957/3/2007.
Prin sentinţa comercială nr. 562 din 16 ianuarie 2008 a Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a comercială, s-a respins, ca neîntemeiată, acţiunea formulată de reclamantă.
În motivarea sentinţei, instanţa a reţinut, în esenţă, că pentru a se putea dispune rezilierea contractului în conformitate cu art. 1020 – art. 1021 C. civ., trebuie să se dovedească de către partea care cere rezilierea contractului, neîndeplinirea culpabilă a obligaţiei asumate de cealaltă parte.
Instanţa a mai reţinut că reclamanta a invocat neexecutarea parţială a contractului formulând susţineri generale şi nu a probat în condiţiile art. 1169 C. civ., că pârâta nu a executat obligaţiile contractuale şi nici că o astfel de neexecutare este atât de importantă şi gravă datorită culpei pârâtei încât să impună rezilierea contractului.
Împotriva sentinţei comerciale nr. 562/2008 a Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a comercială, a declarat apel reclamanta, apel ce a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială şi respins, ca nefondat, prin Decizia comercială nr. 240 din 07 mai 2008.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta SC S.C. SRL care a invocat art. 304 pct. 7 şi 9 C. proc. civ., precum şi art. 969 şi 1020 C. civ.
Înalta Curte, analizând actele dosarului din perspectiva criticilor formulate, va respinge recursul, ca nefondat, pentru următoarele considerente:
Critica recurentei nu se poate circumscrie motivului prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ. Motivul prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ., se observă lesne că a fost invocat în mod nefondat deoarece hotărârea cuprinde motivele de fapt şi de drept care au format convingerea instanţei şi conţine suficiente elemente care fac posibil controlul hotărârii în căile de atac. De altfel, judecătorul nici nu trebuie să răspundă în mod separat fiecărui argument, fiecărei nuanţe date de reclamant textelor pe care şi-a întemeiat acţiunea. În aceste condiţii, sunt nefondate susţinerile recurente în sensul că Decizia recurată nu ar fi fost motivată de către instanţa de apel, dimpotrivă, aceasta apreciind în mod corect şi motivat situaţia de fapt pe baza probelor administrate în cauză.
Curtea găseşte nefondat motivul de recurs invocat de recurentă şi prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., în condiţiile în care în cauza de faţă nu rezultă că instanţa de apel a recurs la încălcarea unor texte de lege aplicabile speţei sau că a aplicat greşit dispoziţii legale, interpretându-le prea extins sau prea restrâns ori cu totul eronat. De altfel, recurenta nici nu indică explicit care ar fi textele ce ar cădea sub incidenţa motivului de recurs arătat. Recursul, nefiind o cale de atac devolutivă, pentru a conduce la casarea sau modificarea hotărârii, nu se poate limita la o simplă indicare formală a textelor, condiţia legală a dezvoltării implicând determinarea greşelilor anume imputate, o minimă argumentare a criticii în fapt şi în drept, precum şi indicarea probelor pe care se întemeiază. Recurenta circumscrie motivului prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., critici de netemeinicie şi nu de nelegalitate, ceea ce nu este permis în prezenta cale de atac.
Instanţa de apel a reţinut în mod corect că rezilierea judiciară aplicată în condiţiile art. 1021 C. civ., reprezintă sancţiunea neexecutării culpabile a contractelor sinalagmatice cu executare succesivă. Pentru a fi aplicată sancţiunea solicitată trebuie să se facă dovada în condiţiile art. 1169 C. civ., că intimata pârâtă nu a executat obligaţiile contractuale stabilite de părţi în contractul de prestări servicii nr. 59/2006. Din actele de la dosar şi răspunsul la interogatoriu nu rezultă că intimata nu a îndeplinit obligaţiile asumate, aspect reţinut corect de instanţa de fond. Având în vedere că din probele administrate în cauză, Curtea de apel a apreciat corect că nu rezultă culpa intimatei, iar instanţa de fond în mod corect a respins cererea de reziliere judiciară a contractului de prestări servicii.
În condiţiile în care părţile au prevăzut pactul comisoriu la art. 7 lit. b) din convenţie, ele pot stabili rezilierea pe cale amiabilă a contractului cu atât mai mult cu cât rezilierea face să înceteze efectele contractului numai pentru viitor, lăsând neatinse prestaţiile succesive care au fost făcute anterior rezilierii.
Precizarea intimatei în sensul că este de acord cu rezilierea pe cale amiabilă a contractului nu are nici o relevanţă în soluţionarea cererii privind rezilierea judiciară întrucât în această procedură trebuie administrate probe din care să rezulte neîndeplinirea totală sau parţială a obligaţiilor contractuale de către o parte.
Cum în cauză nu au fost administrate probe concludente în acest sens, Curtea de apel, în temeiul art. 296 C. proc. civ., în mod corect a respins apelul ca nefondat.
Pentru considerentele de fapt şi de drept reţinute mai sus, conform art. 312 C. proc. civ., se va respinge recursul declarat de reclamanta SC S.C. SRL împotriva deciziei comerciale nr. 240 din 7 mai 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta SC S.C. SRL împotriva deciziei comerciale nr. 240 din 7 mai 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 21 octombrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2514/2009. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2518/2009. Comercial → |
|---|
