ICCJ. Decizia nr. 2518/2009. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2518/2009
Dosar nr. 10660/1/2008
Şedinţa publică din 21 octombrie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta SC A. SA Târgu Jiu, prin lichidator judiciar, prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună obligarea pârâţilor P.M. TÂRGU JIU – prin P., C.E.B Târgu Jiu, C.C.V.M. Târgu Jiu, C.N.E.T. Târgu Jiu, C.N.S.H. Târgu Jiu, C.N.T.V. Târgu Jiu, C.T.H.C. Târgu Jiu, D.P.P. Târgu Jiu, G.M.E. Târgu Jiu, G.Ş.A. BÂRSEŞTI Târgu Jiu, G.Ş.F. Târgu Jiu, GRUP Ş.G.M. Târgu Jiu, G.Ş.I.M.C. Târgu Jiu, G.Ş. Târgu Jiu, G.Ş.T.I.M. Târgu Jiu, L.S. Târgu Jiu şi Ş.P.A. Târgu Jiu la plata sumei de 2.188.425,36 lei reprezentând contravaloare prestări servicii de gospodărie comunală.
Prin sentinţa nr. 34 din 18 aprilie 2007 pronunţată în dosarul nr. 2348/95/2007, Tribunalul Gorj a admis acţiunea reclamantei şi a obligat pârâţii la plata sumei totale de 2.188.425,36 lei reprezentând contravaloare prestări servicii de gospodărire comunală.
Apelul declarat de pârâta P.M. Târgu Jiu împotriva acestei sentinţe a fost anulat, ca netimbrat, de Curtea de Apel Craiova, secţia comercială, prin Decizia nr. 241 din 18 octombrie 2007 pronunţată în dosarul nr. 2348/95/2007.
Prin Decizia nr. 1432 din 10 aprilie 2008, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul pârâtei P.M. Târgu Jiu, a casat Decizia recurată şi a trimis cauza spre rejudecare Curţii de Apel Craiova.
În considerentele deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a reţinut faptul că instanţa de apel nu s-a pronunţat pe excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a P.M. Târgu Jiu şi nici pe cererea acesteia de scutire a platei taxei de timbru. Astfel că, aplicarea sancţiunii anulării apelului, ca netimbrat, nu putea fi decisă înainte ca instanţa să analizeze şi să se pronunţe asupra cererii privind scutirea de plată a respectivelor taxe.
În rejudecare, Curtea de Apel Craiova, secţia comercială, prin Decizia nr. 303 din 6 noiembrie 2008, pronunţată în dosarul nr. 2348.3/95/2007, a anulat, ca netimbrat, apelul pârâtei P.M. Târgu Jiu.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a apreciat că pârâtei P.M. Târgu Jiu nu i se aplică scutirea de plata taxei judiciare de timbru, prevăzută de dispoziţiile art. 17 din Legea nr. 146/1997. Astfel că, la termenul de judecată din data de 9 octombrie 2008 pârâtei i-a fost pus în vedere să achite taxa judiciară de timbru în sumă de 12535,39 lei şi timbrul judiciar în valoare de 5 lei, obligaţie asupra căreia nu s-a conformat, fiindu-i aplicată sancţiunea anulării cererii conform dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, modificată, coroborat cu prevederile art. 3 din OG nr. 32/1995 cu modificările ulterioare.
De asemenea, a mai reţinut că întrucât nu a achitat această taxă de timbru, ordinul de plată nr. 3792 existent la dosar fiind depus ulterior pronunţării, şi că în cauză este incidentă sancţiunea anulării cererii conform dispoziţiilor art. 9 din OG nr. 32/1995 cu modificările ulterioare.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta P.M. Târgu Jiu, întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, în principal pentru motivul că este scutită de plata taxei judiciare de timbru, iar în subsidiar pentru motivul că taxa a fost achitată casarea deciziei atacate şi trimiterea dosarului la aceeaşi instanţă, în vederea soluţionării celorlalte excepţii şi a apelului.
Recurenta pârâtă susţine că, instanţa de apel în mod eronat a adăugat textului prevăzut de dispoziţiile art. 26 alin. (2) şi (3) din Ordinul nr. 760/C/1999 şi noţiunea de „realizarea veniturilor publice", atâta timp cât legiuitorul nu face această distincţie. Totodată, susţine că, instanţa de apel în mod nelegal a dispus obligarea pârâtei la plata taxei de timbru, raportat la dispoziţiile Legii nr. 84/1995 coroborat cu prevederile Legii nr. 146/1997.
Recurenta-pârâtă arată că taxa judiciară de timbru a fost achitată la instanţa de apel dovada fiind făcută prin faxul transmis la ora 9:47, în timpul şedinţei, ci nu după pronunţare aşa cum a motivat instanţa de apel.
Prin întâmpinare, intimata-reclamantă susţine că recurenta-pârâtă urmăreşte tergiversarea soluţionării cauzei şi eschivarea de la plata creanţei de 2.168.426,27 lei pe care cu rea credinţă refuză să o plătească. Totodată, susţine că instanţa de apel în mod corect a anulat apelul pârâtei, întrucât până la termenul din 6 noiembrie 2008 pârâta nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru şi a timbrului judiciar în cuantumul datorat.
Analizând Decizia atacată prin prisma temeiului de drept arătat şi a criticilor formulate, Înalta Curte va respinge recursul pentru următoarele considerente.
Motivele de recurs invocate de recurentă şi prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., sunt nefondate, în condiţiile în care în cauza de faţă nu rezultă că instanţa de apel ar fi recurs la încălcarea unor texte de lege aplicabile speţei sau că a aplicat greşit dispoziţiile legale, interpretându-le prea extins sau prea restrâns ori cu totul eronat.
Cu privire la primul motiv arătat de recurenta-pârâtă sub aspectul scutirii de la plata taxei judiciare de timbru instanţa de control judiciar în mod corect a reţinut că pârâta P.M. Târgu Jiu nu beneficiază de scutirea platei taxei judiciare de timbru, prevăzută de dispoziţiile art. 17 din Legea nr. 146/1997.
Critica recurentei-pârâte privind adăugarea noţiunii de „realizarea veniturilor publice" dispoziţiilor art. 26 alin. (2) şi (3) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 146/1997 aprobate prin Ordinul nr. 760/C/1999 este nefondată având în vedere dispoziţiile art. 26 alin. (2) care prevăd că: „sunt scutite de taxa judiciară de timbru cererile şi acţiunile, inclusiv căile de atac formulate, potrivit legii, de S., C.D., P.R., G.R., C.C., C.C., C.L., A.P., M.P., de M.F. şi unităţile din subordinea acestuia, indiferent de obiectul acestora; cererile şi acţiunile, precum şi căile de atac formulate de alte instituţii publice/de interes public, indiferent de calitatea procesuală a acestora, sunt scutite de taxa judiciară de timbru atunci când au ca obiect venituri publice" şi alin. (3) care prevăd că: „în înţelesul Legii nr. 146/1997, în categoria „venituri publice" se includ: veniturile bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale, bugetelor fondurilor speciale, inclusiv ale bugetului Fondului de asigurări sociale de sănătate, bugetului trezoreriei statului, veniturile din rambursări de credite externe şi din dobânzi şi comisioane derulate prin trezoreria statului, precum şi veniturile bugetelor instituţiilor publice/de interes public cu caracter autonom, provenite din sursele prevăzute în legile de aprobare a bugetelor".
În ce priveşte critica recurentei pârâte sub aspectul obligării de către instanţa de apel la plata taxei de timbru nu poate fi reţinută întrucât instanţa de apel în mod corect a anulat apelul pârâtei, în conformitate cu dispoziţiile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, cu modificările ulterioare, deoarece aceasta nu şi-a îndeplinit obligaţiile ce îi reveneau potrivit dispoziţiilor art. 11 din Legea nr. 146/1997.
Pentru considerentele reţinute, conform art. 312 C. proc. civ., se va respinge recursul declarat de pârâta P.M. Târgu Jiu – prin P. împotriva deciziei nr. 303 din 6 noiembrie 2008 a Curţii de Apel Craiova, secţia comercială.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta P.M. TÂRGU JIU – prin P. împotriva deciziei nr. 303 din 6 noiembrie 2008 a Curţii de Apel Craiova, secţia comercială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 21 octombrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2515/2009. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2522/2009. Comercial → |
|---|
