ICCJ. Decizia nr. 2733/2009. Comercial
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2733/2009
Dosar nr. 4240/107/2007
Şedinţa publică din 4 noiembrie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Alba, secţia comercială şi contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 1088/ COM din 4 noiembrie 2008, a respins acţiunea formulată de reclamanta A.V.A.S. Bucureşti împotriva pârâtei SC A. SA Alba Iulia.
În fundamentarea acestei soluţii instanţa de fond a reţinut că, la data de 24 ianuarie 2006, acţionarii societăţii pârâte, întruniţi în adunarea generală extraordinară, au adoptat Hotărârea nr. 1/2006, prin care au decis reducerea capitalului social subscris al SC A. SA de la suma de 1.183.753,1 lei Ron la suma de 1.007.063 lei Ron, prin micşorarea numărului de acţiuni cu 1.766.751, ca urmare a retragerii din societate a S.R., reprezentat prin A.V.A.S.
Pârâta a efectuat reducerea capitalului social, în temeiul art. 21 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, prin diminuarea cotei de participare a statului, cu valoarea imobilelor situate în Alba Iulia, str.1 Decembrie şi respectiv Blaj, str. Timotei Cipariu, restituite în natură foştilor proprietari prin Decizia Consiliului de Administraţie nr. 29 din 16 martie 1995, modificată prin Decizia nr. 129 din 30 decembrie 1995, şi, respectiv, prin sentinţa civilă nr. 159/2003 pronunţată de către Judecătoria Blaj.
Reclamanta invocă nulitatea hotărârii prin care s-a decis retragerea statului din societate, ca urmare a reducerii capitalului social prin diminuarea numărului de acţiuni cu un număr egal cu cel deţinut de către stat susţinând că, în ceea ce priveşte imobilul situat în Blaj, Str. Timotei Cipariu, pe de o parte, nu puteau fi aplicate dispoziţiile art. 21 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, neexistând astfel temei pentru reducerea capitalului social numai din cota statului, iar pe de altă parte, la reducerea capitalului social ar fi trebuit să fie avută în vedere valoarea de înregistrare a imobilului în activul patrimonial al societăţii şi nu valoarea reactualizată, pe care pârâta a luat-o în considerare.
Susţinerile reclamantei sunt neîntemeiate, deoarece atâta timp cât este vorba de un imobil care trebuie restituit foştilor proprietari, iar legea nu reglementează o altă cale de urmat pentru reducerea capitalului social cu valoarea imobilului restituit şi pentru recalcularea patrimoniului unităţii, dispoziţiile legale sus menţionate devin aplicabile şi în situaţia în care restituirea s-a dispus prin hotărâre judecătorească, neavând astfel relevanţă faptul că restituirea imobilului s-a dispus în cadrul unei proceduri administrative sau în cadrul unei proceduri judiciare.
Afirmaţia reclamantei cum că reducerea capitalului social ar trebui să privească şi cotele de participare ale celorlalţi acţionari nu are temei juridic, deoarece deţinerea calităţii de acţionar la o societate comercială şi drepturile conferite de această calitate sunt justificate prin aportul adus la constituirea capitalului social, astfel că în situaţia în care aportul nu este subscris în totalitate ori deşi a fost subscris, pe parcurs, acesta se reduce ori chiar dispare, este firesc ca această situaţie să afecteze cota de participare a acţionarului respectiv şi nu cota de participare a celorlalţi acţionari.
Valoarea pe care pârâta ar fi trebuit să o aibă în vedere atunci când a redus participarea statului la constituirea capitalului social al societăţii pârâte, aşa cum reiese şi din raportul de expertiză, depăşeşte cota de contribuţie a statului la constituirea capitalului social.
Curtea de Apel Alba Iulia, secţia comercială, prin Decizia nr. 24/ A din 20 martie 2009, a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamanta A.V.A.S. Bucureşti împotriva sentinţei nr. 1088/ COM din 4 noiembrie 2008 pronunţată de Tribunalul Alba, secţia comercială şi contencios administrativ, fiind preluate, în esenţă, toate argumentele primei instanţe.
Împotriva deciziei nr. 24/ A din 20 martie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia comercială, a promovat recurs reclamanta A.V.A.S. Bucureşti care a criticat pentru nelegalitate această hotărâre, solicitând în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., admiterea recursului şi modificarea în tot a deciziei recurate în sensul admiterii apelului cu consecinţa schimbării sentinţei fondului, prin admiterea cererii de chemare în judecată, constatându-se nulitatea absolută a Hotărârii nr. 1/2006 a A.G.E.A. a pârâtei.
În dezvoltarea motivelor de recurs s-a evocat că nelegalitatea constă în aceea că au fost încălcate dispoziţiile art. 21 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 şi ale art. 20.7 din HG nr. 498/2003, iar valoarea cu care s-a redus cota statului a fost valoarea reactualizată a imobilului şi nu valoarea de înregistrare în activul patrimonial al societăţii.
Înalta Curte, analizând materialul probator administrat în cauză, în raport de criticile aduse prin cererea de recurs, constată că acestea sunt nejustificate, urmând a respinge, ca nefondat, recursul reclamantei A.V.A.S. pentru următoarele considerente.
Aşa cum susţine reclamanta şi o evidenţiază actele depuse la dosar, SC A. SA este o societate comercială la care A.V.A.S., în calitatea de reprezentant al statului a deţinut acţiuni reprezentând 14,9252 % din capitalul social.
Potrivit sentinţei civile nr. 159 din 10 martie 2003 pronunţată de Judecătoria Blaj, definitivă prin Decizia nr. 674/ A din 19 august 2003 a Tribunalului Alba, secţia civilă şi irevocabilă prin Decizia nr. 103 din 20 februarie 2004 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia comercială, a fost admisă acţiunea reclamanţilor P.C.H. şi N.G. împotriva pârâtei SC A. SA, în sensul că a fost obligată pârâta să recunoască dreptul de proprietate al reclamanţilor asupra imobilului situat în municipiul Blaj str. Timotei Cipariu.
Nu poate fi primită critica recurentei vizând greşita aplicare a dispoziţiilor art. 21 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 şi ale art. 20.7 din HG nr. 498/2003.
Reglementările cuprinse în art. 21 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 stabilesc că după emiterea deciziei de restituire în natură a imobilelor, organele de conducere ale societăţilor comerciale prevăzute la alin. (1) şi (2) vor proceda potrivit prevederilor Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, la reducerea capitalului social cu valoarea bunului imobil restituit şi la recalcularea patrimoniului. Cota de participare a statului sau a autorităţii administraţiei publice, ori după caz, a organizaţiei cooperatiste se va diminua în mod corespunzător cu valoarea bunului imobil restituit.
Corect au apreciat instanţele judecătoreşti anterioare că, indiferent de temeiul restituirii în natură a imobilului, respectiv decizie emisă de autoritatea administrativă în baza art. 7, 9 şi 11 din Legea nr. 10/2001 sau hotărâre judecătorească definitivă, relevant juridic este faptul că a operat o efectivă şi reală diminuare a patrimoniului societăţii comerciale.
De remarcat că, în vederea stabilirii unei corecte situaţii de fapt şi de drept, instanţa fondului a exercitat un rol activ în aflarea adevărului dispunând prin încheierea din 25 martie 2008 efectuarea unui raport de expertiză contabilă, având ca obiectiv stabilirea cotei de participare a A.V.A.S. la capitalul social al pârâtei în situaţia în care la reducerea capitalului social s-ar lua în calcul elemente de inventar al celor două imobile.
Relevante sunt concluziile raportului de expertiză contabilă, întocmit de expert ec. D.I., care în urma verificării evidenţelor contabile la SC A. SA a precizat că valoarea de înregistrare în activul patrimonial al societăţii, a imobilului situat în Alba Iulia, str. 1 Decembrie 1918 este de 186.602,20 lei, valoare de intrare în contabilitate în luna septembrie 2002, situaţie necontestată de A.V.A.S.
Pentru aceste raţiuni urmează a respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta A.V.A.S. Bucureşti împotriva deciziei nr. 24/ A din 20 martie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia comercială, nefiind îndeplinită nici una din cerinţele prevăzute de dispoziţiile art. 304 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta A.V.A.S. Bucureşti împotriva deciziei comerciale nr. 24/A/2009 din 20 martie 2009 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia comercială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 4 noiembrie 2009.
← ICCJ. Decizia nr. 2732/2009. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2734/2009. Comercial → |
---|