ICCJ. Decizia nr. 2739/2009. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2739/2009
Dosar nr. 48246/3/2008
Şedinţa publică din 4 noiembrie 2009
Asupra recursului de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin împotriva încheierea de şedinţă din 16 aprilie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, s-a respins, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate invocată de către SC P.P. SA Bucureşti, cu motivarea că normele a căror neconstituţionalitate a fost invocată nu au legătură cu pricina.
Recursul declarat de către SC P.P. SA Bucureşti împotriva încheierii de şedinţă din data de 16 aprilie 2009 prin care Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, prin care s-a respins, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate invocata în dosar de către intimata SC P.P. SA, priveşte dispoziţiile art. 4041, 4042 şi 581 C. proc. civ.
Recursul declarat de SC P.P. SA Bucureşti critică încheierea pentru nelegalitate, fără a se indica formal niciunul dintre motivele prevăzute de art. 304 pct. 1 – 9 C. proc. civ., aşa încât Înalta Curte îl încadrează în dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Analizând Decizia prin prisma criticii formulate, Înalta Curte va respinge recursul pentru următoarele considerente:
Instanţa de fond a constatat în mod legal inadmisibilitatea cererii de sesizare a Curţii Constituţionale.
În conformitate cu dispoziţiile art. 10 alin. (2) Legea nr. 47/1992, republicată, sesizarea Curţii Constituţionale poate fi făcută în scris şi motivat, tocmai pentru a se permite instanţei, în faţa căreia este ridicată excepţia de neconstituţionalitate, să analizeze respectarea condiţiilor de admisibilitate prevăzute de art. 29 din acelaşi act normativ.
În cauza de faţă, a fost supusa atenţiei instanţei o excepţie de neconstituţionalitate privind.
(I) art. 404 1C. proc. civ..
(II) art. 4042 C. proc. civ..
(III) art. 581 C. proc. civ.
Totodată, SC P.P. SA Bucureşti a prezentat argumentele sale referitoare la.
a. posibilitatea legală de invocare a excepţiei de neconstituţionalitate în cauza de faţă şi.
b. îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 29 Legea nr. 47/1992, creându-se aparenţa unei cereri admisibile din punct de vedere al dispoziţiilor cuprinse de acest act normativ.
Înalta Curte reţine însă că, în realitate, SC P.P. SA Bucureşti nu a motivat cererea sa, argumentaţia supusa atenţiei instanţei cuprinzând exclusiv: consideraţii sumare referitoare la o pretinsă încălcare a normei constituţionale, practic un compendiu al argumentelor ce au mai fost folosite în cazul altor excepţii de neconstituţionalitate formulate de alte persoane cu privire la articolele vizate în speţa, formulări precum „derogarea de la principiile fundamentale ale procesului civil", „încălcarea regulii rezonabilităţii", fără a se prezenta şi suportul raţionamentului petentei, temeiurile de fapt şi de drept care au condus la concluziile prezentate în cerere precum şi enumerarea unor principii constituţionale ce se susţine ca ar fi încălcate, fără a se argumenta în nici un mod includerea acestora în cererea prezentată instanţei (pagina 4 paragraful 6 din Cererea privind excepţia).
Mai mult, însăşi SC P.P. SA Bucureşti demonstrează faptul că are reprezentarea unor carenţe ale cererii prezentate instanţei, menţionând lapidar faptul că: „Motivele de neconstituţionalitate vor fi dezvoltate printr-un memoriu în faţa Curţii Constituţionale" (pagina 5 paragraf 5 din excepţia prezentata instanţei).
Or, cerinţa art. 10 Legea nr. 47/1992 referitoare la motivarea sesizărilor privind neconstituţionalitatea prezintă următoarea finalitate.
(I) se asigură posibilitatea instanţei în faţă căreia se invocă excepţia, de a analiza condiţiile de admisibilitate a sesizării, prevăzute de art. 29 din acelaşi act normativ.
(II) se permite celorlalte părţi implicate în proces să formuleze punctele de vedere cu privire la excepţia invocată.
(III) în funcţie de motivele indicate de către petent, instanţa îşi formulează opinia cu privire la excepţie, opinie ce se inserează în încheierea prin care, daca este cazul, sesizarea este înaintată Curţii Constituţionale.
(IV) în funcţie de motivele prezentate de către petent, Curtea Constituţionala se pronunţă asupra constituţionalităţii sau neconstituţionalităţii textelor legale vizate.
În atari condiţii, SC P.P. SA Bucureşti a pierdut din vedere cerinţa esenţială enunţată de art. 10 din acelaşi act normativ, privind motivarea sesizării.
În condiţiile în care SC P.P. SA Bucureşti nu a prezentat motivele pe care înţelege a-şi întemeia sesizarea de neconstituţionalitate, demersul sau fiind profund viciat, cererea petentei de sesizare a Curţii Constituţionale a fost respinsă în mod corect de către instanţa ca inadmisibilă.
Mai mult, însuşi recursul cu care SC P.P. SA Bucureşti a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu este, în realitate, motivat, recurenta prezentând citate ale art. 29 Legea nr. 47/1992 şi susţinând în mod sumar faptul că sesizarea sa întruneşte condiţiile prevăzute de acest text de lege, fără a dezvolta motivele de nelegalitate de încheierii recurate.
În aceste condiţii, rezulta faptul că sesizarea instanţei cu o excepţie de neconstituţionalitate nu a fost consecinţa constatării unor încălcări ale normei constituţionale, ci, în realitate, doar exercitare a unor drepturi procedurale, tocmai în considerarea efectelor acestui demers asupra litigiului în curs.
Pentru toate aceste considerente, conform art. 312 C. proc. civ., se va respinge recursul declarat de pârâta SC P.P. SA Bucureşti împotriva încheierii din 16 aprilie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta SC P.P. SA Bucureşti împotriva încheierii din 16 aprilie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 4 noiembrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2737/2009. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2741/2009. Comercial → |
|---|
