ICCJ. Decizia nr. 2971/2009. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALÄ.
Decizia nr. 2971/2009
 Dosar nr. 6110/63/2007
Şedinţa publică de la 18 noiembrie 200.
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 69 din 30 ianuarie 2009 pronunţată de Tribunalul Dolj, secţia comercială şi de contencios administrativ, în dosarul nr. 6110/63/2007, s-a respins acţiunea formulată de reclamanta SC A.R.A. SA, sucursala Timişoara, împotriva pârâtului SC R.I.P.S. SRL Timişoara, s-a admis în parte cererea reconvenţională formulată de pârâta SC R.I.P.S. SRL Timişoara, precizată la data de 3 ianuarie 2008, a fost obligată reclamanta către pârât la plata sumei de 880.611,6528 lei reprezentând dobânda legală faţă de suma stabilită prin sentinţa nr. 1664 din 24 octombrie 2000 pronunţată de Tribunalul Timiş şi la plata sumei de 15.123 lei cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentinţe, au declarat apel, în termen legal, reclamanta SC A.R.A. SA, sucursala Timişoara, şi pârâta SC R.I.P.S. SRL Timişoara criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, petenta SC A.R.A. SA, sucursala Timişoara, solicitând la data de 24 martie 2009, cu caracter accesoriu, suspendare propriu-zisă a sentinţei apelate, până la soluţionarea apelului.
În motivarea cererii de suspendare, petenta SC A.R.A. SA, sucursala Timişoara, a invocat faptul că soluţia instanţei de fond este neîntemeiată, iar pe rolul instanţelor de judecată se află mai multe litigii comerciale între aceleaşi părţi, iar soluţiile pronunţate sunt contradictorii, o cauză cu obiect similar, aflându-se, în recurs, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie Bucureşti.
De asemenea a invocat petenta, că punerea în executare a sentinţei apelate, ar prejudicia grav interesele economice ale societăţii, punând în pericol, desfăşurarea, în viitor, a activităţii acesteia.
Prin Încheierea nr. 23 din Camera de Consiliu de la 23 aprilie 2009 dată de Curtea de Apel Craiova, secţia comercială, a respins cererea de suspendare formulată de petentă, cu motivarea că nu sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate a cererii de suspendare provizorie iar petenta nu a făcut dovada existenţei unui pericol iminent şi nici a unui prejudiciu, iar suma la care a fost obligată petenta nu are un cuantum foarte mare în raport de cifra de afaceri şi volumul resurselor financiare ale societăţii încât să îi pericliteze activitatea comercială viitoare.
Împotriva acestei încheieri, petenta a declarat recurs întemeiat pe art. 304 pct. 9 C. proc. civ., în argumentarea cărora arată, în esenţă, că instanţa a aplicat greşit legea în sensul că a nesocotit obiectul şi temeiul de drept, art. 280 C. proc. civ., întrucât sentinţa nr. 64 din 30 ianuarie 2009 a Tribunalului Dolj a fost pusă în executare, fapt ce ar preveni evitarea unei executări silite păgubitoare, în opinia recurentei; în susţinerea celor arătate invoca somaţia executorului judecătoresc potrivit căruia s-a început executarea silită.
În consecinţă, recurenta solicită admiterea recursului, modificarea încheierii recurate cu trimiterea cauzei spre rejudecare până la soluţionarea apelului.
Ulterior declarării recursului s-a depus la dosar dovada soluţionării apelului declarat de reclamanta SC A.R.A. SA împotriva sentinţei nr. 69 din 30 ianuarie 2009 a Tribunalului Dolj a cărei suspendare provizorie s-a cerut.
Recursul este nefondat.
Potrivit art. 280 alin. (1) C. proc. civ. cererea pentru suspendarea executării vremelnice se va putea face odată cu apelul, fie deosebit în tot cursul instanţei de apel, potrivit dispoziţiilor art. 403 alin. (3) C. proc. civ.
Cererea pentru suspendarea executării vremelnice se poate face fie odată cu apelul, fie deosebit, în tot cursul instanţei de apel.
În cauză, apelul a fost soluţionat prin Decizia nr. 128 din 4 iunie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia comercială, în dosarul nr. 6110/63/2007, şi cum cererea a fost formulată în temeiul art. 280 alin. (1) C. proc. civ., până la soluţionarea apelului, astfel că, şi în cazul cererilor care au ca obiect suspendarea sau suspendarea provizorie a executării unei hotărâri, cel care formulează o astfel de cerere trebuie să justifice un interes, iar interesul să fie legitim, personal, născut şi actual.
Or, în cauză recurenta nu mai justifică un interes, pe de o parte, iar pe de altă parte apelul a fost soluţionat, fapt pentru care cererea formulată de petentă nu se mai justifică.
În altă ordine de idei Înalta Curte a aplicat corect dispoziţiile legale incidente în cauză, aşa încât criticile formulate nu sunt motive de nelegalitate în sensul textului de lege evocat de recurentă în cererea de recurs, situaţie în care, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. urmează, să respingă recursul reclamantei.
Aşa fiind.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de petenta A.R.A. V. I.G. SA, sucursala Timiş, împotriva încheierii nr. 23 de la 23 aprilie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţa publică, astăzi 18 noiembrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2969/2009. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2972/2009. Comercial → |
|---|
