ICCJ. Decizia nr. 3172/2009. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 3172/2009
Dosar nr. 176/1371/2008
Şedinţa publică din 2 decembrie 2009
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 1968 din 28 noiembrie 2008 pronunţată în dosarul nr. 176/137/2008 Tribunalul Comercial Mureş a admis acţiunea formulată de SC F.C. SRL împotriva pârâtei SC E.C. SRL şi a obligat pârâta să predea reclamantei cartea tehnică a imobilului – depozit pentru oţeluri metalice – situat în municipiul Târgovişte, împreună cu referatul proiectantului de certificare a conformităţii execuţiei cu proiectul, precum şi întreaga documentaţie de execuţie aferentă imobilului precizat anterior: a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 2.790,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa această sentinţă prima instanţă a apreciat că, contractul încheiat de părţi trebuie interpretat ca fiind un contract de execuţie de lucrări de construcţii şi că în această situaţie pârâta are obligaţia prevăzută de art. 17, alin. (2), şi art. 21 lit. g) din Legea nr. 10/1995 şi de a preda reclamantei cartea tehnică a imobilului construit, inclusiv referatul proiectantului, dispoziţiile legale menţionate statuând în mod imperativ că obligaţia executantului vizează predarea către proprietarul construcţiei a cărţii tehnice a imobilului executat, iar cartea tehnică a imobilului se întocmeşte tot de către executantul lucrării.
Împotriva acestei sentinţe a formulat apel pârâta SC E.C. SRL, şi prin Decizia nr. 36/A din 13 aprilie 2009, Curtea de Apel Târgu Mureş a admis apelul, a schimbat în tot hotărârea atacată şi în consecinţă a respins acţiunea formulată de reclamanta SC F.C. SRL a obligat reclamanta intimată la plata sumei de 2.382,90 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în fond şi în apel.
Pentru a hotărî astfel instanţa a reţinut că între cele două părţi s-a încheiat un contract a cărui natură este disputată, reclamanta susţinând că acesta are natura unui contract de antrepriză, iar pârâta susţinând că are natura unui contract de vânzare-cumpărare; că acest aspect este irelevant deoarece, indiferent că transpune sau nu o obligaţie reglementată de Legea nr. 10/1995, contractul conţine o clauză care stabileşte obligaţia „vânzătorului" SC E.C. SRL de a preda „cumpărătorului" SC F.C. SRL documentaţia ce conţine proiectele de montaj, normele de execuţie, etc.; că fiind stabilită această obligaţie în contract ea trebuia respectată potrivit art. 969 C. civ.; că pârâta a invocat în sprijinul ei două mijloace de apărare şi anume excepţia de neexecutare a contractului şi îndeplinirea propriei obligaţii; că excepţia de neexecutare a contractului vizează neîndeplinirea obligaţiei de plată în integralitate de către reclamantă; că în acest sens pârâta a arătat că a formulat o cerere de emitere a somaţiei de plată, care face obiectul dosarului nr. 510/320/2008, aflat pe rolul Judecătoriei Tg. Mureş; că reclamanta nu a făcut nici o dovadă a plăţii acelei facturi, astfel că excepţia de neexecutare a contractului nu a fost răsturnată; că în aceste condiţii, partea care pretinde executarea obligaţiei, respectiv reclamanta, nu şi-a îndeplinit propriile obligaţii, nefiind astfel respectată simultaneitatea de executare a obligaţiilor.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta SC F.C. SRL invocând dispoziţiile art. 304 pct. 7 şi 9 C. proc. civ. în temeiul cărora a solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a deciziei recurate în sensul respingerii apelului şi menţinerea hotărârii primei instanţe ca legală şi temeinică, cu cheltuieli de judecată.
În dezvoltarea în fapt a recursului s-a susţinut, în esenţă, că în mod eronat instanţa de apel a reţinut în considerentele hotărârii atacate că este irelevantă natura contractului încheiat de părţi; că instanţa de apel nu a analizat criticile formulate punctual de către apelantă, care a invocat în principal, greşita interpretare a contractului încheiat de părţi; că analizarea cuprinsului somaţiei de plată promovată pe cale separată de apelanta-pârâtă este străină de natura pricinii; că din analiza sistematică a clauzelor şi executarea propriu-zisă a contractului încheiat, rezultă ideea unui veritabil contract de antrepriză; că, contractul nr. 47/2005 are caracterul unui contract de execuţie de lucrări şi nu a unuia de contract de vânzare-cumpărare; că o asemenea calificare este dată de specificul obligaţiilor asumate de pârâta-intimată executantă; că instanţa de apel a făcut o greşită aplicare a dispoziţiilor Legii nr. 10/1995, respectiv HG nr. 273/1994 atât timp cât una din obligaţiile executantului – izvorâtă din lege şi prevăzută expres în contract la art. 13 pct. 3 constă în predarea către beneficiar a întregii documentaţii de execuţie şi a cărţii tehnice a imobilului împreună cu referatul proiectantului, acesta din urmă certificând conformitatea execuţiei construcţiei cu proiectul; că art. 17 alin. (2) din Legea nr. 10/1995 şi art. 21 lit. g) din Legea nr. 10/1995 prevede în mod imperativ această obligaţie; că în lipsa cărţii tehnice a noii construcţii, proprietarul acesteia se găseşte în imposibilitatea de a respecta obligaţiile prescrise de art. 25 lit. a), b) şi c) din Legea nr. 10/1995, ori de a urmări comportarea în timp a construcţiei conform prevederilor din cartea tehnică; că prin nepredarea cărţii tehnice beneficiarul nu-şi poate realiza plenar nici atributul de dispoziţie conţinut de dreptul său de proprietate atât timp cât legiuitorul la art. 25 lit. b) din actul evocat îi impune proprietarului ce doreşte să-şi înstrăineze construcţia, obligaţia de a preda noului proprietar cartea tehnică cu completările la zi; că această obligaţie este evocată imperativ şi expres de dispoziţiile art. 9 şi art. 14 lit. c) din HG nr. 273/1994.
Intimata SC E.C. SRL a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Recursul este fondat.
Potrivit dispoziţiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ. modificarea unei hotărâri se poate cere când este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii.
În cauză sunt aplicabile aceste dispoziţii legale care atrag admiterea recursului declarat de reclamantă, modificarea deciziei Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, în sensul respingerii apelului declarat de pârâtă şi menţinerea hotărârii Tribunalului Comercial Mureş întrucât instanţa de apel a considerat în mod eronat că este irelevant a se analiza natura contractului încheiat de părţi şi a făcut o greşită aplicare a dispoziţiilor Legii nr. 10/1995.
Analizând materialul probator administrat cu ocazia soluţionării în primă instanţă a cauzei, instanţa de fond interpretând contractul nr. 47/2005 a stabilit corect că între părţi a intervenit un contract de execuţie de lucrări şi nu un contract de vânzare-cumpărare.
Fiind un contract de execuţie lucrări de construcţii pârâta avea obligaţia prevăzută de art. 17 alin. (2) şi art. 21 lit. g) din Legea nr. 10/1995 de a preda reclamantei cartea tehnică a imobilului construit, inclusiv referatul proiectantului.
Norma legală de la art. 17 alin. (2) şi art. 20 lit. g) din Legea nr. 10/1995 prevede în mod imperativ obligaţia de predare către beneficiar a cărţii tehnice şi raportat la această normă chiar părţile au înţeles să prevadă în sarcina intimatei prin contractul nr. 47/2005 (art. 13 pct. 3), obligaţia executantului (intimata-pârâtă) de a preda documentaţia cuprinzând normele tehnice de exploatare a construcţiei, proiectele de montaj şi detaliile de execuţie, respectiv cartea tehnică a construcţiei.
Instanţa de fond a aplicat corect dispoziţiile art. 1073 C. civ. raportat la art. 17 alin. (2), art. 20 lit. g) din Legea nr. 10/1995 şi a obligat pârâta să predea reclamantei cartea tehnică a imobilului constând în „depozit pentru oţeluri şi produse metalice" situat în Târgovişte, întrucât pârâta în calitate de executant al lucrării avea obligaţia de a-şi îndeplini întocmai atât obligaţia contractuală asumată cât şi cele precizate imperativ de lege.
Importanţa obligaţiei de predare către beneficiar a cărţii tehnice a imobilului nou edificat rezultă din analiza normelor evocate privind calitatea în construcţii. Astfel, în lipsa cărţii tehnice a noii construcţii proprietarul acesteia se găseşte în imposibilitatea de a respecta obligaţiile prescrise de art. 25 lit. a), b) şi c), art. 26 lit. a) din Legea nr.10/1995, fiind astfel vătămat în drepturile sale de a exercita folosinţa şi dispoziţia asupra imobilului, atribute ale dreptului său de proprietate, conform prescripţiilor legale în materia calităţii în construcţii.
Analizarea cuprinsului somaţiei de plată promovată pe cale separată de pârâtă, a mijloacelor de apărare invocate de pârâtă este străină de natura şi obiectul cauzei, nefiind totodată de natură a schimba soluţia pronunţată.
Pentru considerentele expuse în temeiul art. 312 C. proc. civ. se va admite recursul declarat de reclamantă se va modifica Decizia în sensul respingerii apelului pârâtei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta SC F.C. SRL Tg. Mureş împotriva deciziei nr. 36/A din 13 aprilie 2009 a Curţii de Apel Tg. Mureş, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.
Modifică Decizia în sensul că respinge apelul pârâtei şi menţine sentinţa comercială nr. 1968 din 28 noiembrie 2008 a Tribunalului Comercial Mureş.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 2 decembrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3157/2009. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 3192/2009. Comercial → |
|---|
