ICCJ. Decizia nr. 3154/2009. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 3154/2009
Dosar nr. 3757/114/200.
Şedinţa publică din 27 noiembrie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Prin sentinţa nr. 25 din data de 15 ianuarie 2009 Tribunalul Buzău, secţia comercială şi de contencios administrativ, a admis acţiunea formulată de reclamanta SC M.B. SRL BUZĂU în contradictoriu cu pârâtele SC B.C.R.A. SA şi B.C.R.A. SA, sucursala Buzău, şi în consecinţă a fost obligată pârâta SC B.C.R.A. SA la plata către reclamanta a sumei de 33.241 Euro reprezentând contravaloarea autoturismului marca Crysler asigurat prin poliţia de asigurare nr. 0462454 din 23 aprilie 2008.
Pentru a se pronunţa astfel prima instanţă a reţinut din analiza înscrisurilor administrate în cauză că autoturismul societăţii reclamante, asigurat pentru riscul de avarii şi furt prin contractul de asigurare nr. 0462454 încheiat cu pârâta SC B.C.R.A. SA a fost implicat într-un accident rutier la data de 21 mai 2008 soldat cu avarierea în totalitate autoturismului asigurat.
Instanţa constată sub aspectul dinamicii producerii accidentului că, acesta s-a produs din culpa conducătorului auto care a pierdut controlul volanului şi părăsind carosabilul a intrat în coluziune cu un stâlp, iar ulterior a luat foc urmare unui scurtcircuit la un cablu electric, cauza prejudiciului fiind menţionată în procesul verbal de intervenţie nr. 43 întocmit de Detaşamentul de pompieri Buzău chemaţi la locul incidentului.
Apărările societăţii de asigurare bazate pe constatările unui raport de expertiză extrajudiciară întocmit la cererea asiguratorului au fost înlăturate cu motivarea că reclamanta nefiind parte la întocmirea lucrării, concluziile experţilor nu îi sunt opozabile.
Având în vedere condiţiile convenite de părţi prin contractul de asigurare încheiat, suma asigurată şi riscul produs, prin distrugerea totală a autoturismului, instanţa în temeiul art. 969, art. 970 şi art. 1073 C. civ. a apreciat ca fondată cererea în despăgubiri formulată de reclamantă.
2. Prin Decizia nr. 84 din data de 22 mai 2009 Curtea de Apel Ploieşti, secţia comercială de contencios administrativ şi fiscal, a respins ca nefondat apelul declarat de pârâta B.C.R.A. SA.
Răspunzând criticilor formulate cu privire la incidenţa clauzei prevăzute la art. 8.18 din condiţiile generale de asigurare ce fac parte integrantă din contractul de asigurare , clauză potrivit căreia asiguratul este decăzut din dreptul la despăgubiri dacă modifică sau alterează cu intenţie cauzele producerii evenimentului asigurat sau facilitează agravarea pagubei, instanţa de apel, retine că această apărare a societăţii de asigurări a fost corect respinsă de prima instanţă, în condiţiile în care din probele administrate rezultă că autoturismul antrenat în coliziune a ars în proporţie de 100%, urmare incendiului produs, cauzat de un scurt circuit. Totodată instanţa reţine în sensul concluziei susmenţionate că prin rezoluţia Parchetului de pe lângă Judecătoria Buzău din 25 iunie 2008 s-a propus neînceperea urmăririi penale faţă de conducătorul auto sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de vătămare corporală din culpă şi distrugere.
3. Împotriva acestei decizii pârâta SC B.C.R.A. SA a declarat la data de 30 aprilie 2009 recurs, în termen legal, solicitând casarea hotărârii şi pe fond respingerea acţiunii introductive de instanţă.
În dezvoltarea recursului întemeiat în drept pe motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. recurenta a arătat că potrivit raportului de expertiză extrajudiciară incendiul s-a produs cu ajutorul unui agent combustibil şi al unei flăcări aprinse , ceea ce în opinia sa antrenează incidenţa clauzei de la art. 8.18 din contract, respectiv decăderea asiguratului din dreptul de a primi despăgubiri.
Susţine recurenta, acest raport de expertiză extrajudiciară a fost ignorat de instanţele care s-au pronunţat în fond şi apel, iar solicitarea sa privind efectuarea unei expertize tehnice auto care să stabilească cauzele producerii evenimentului a fost respinsă.
4. Înalta Curte verificând în cadrul controlului de legalitate Decizia atacată, în raport de criticile formulate, constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce urmează:
Argumentele recurentei vizează stabilirea unei alte situaţii de fapt decât cea reţinută de prima instanţă şi confirmată de instanţa de apel.
Cum cele două instanţe îşi fundamentează concluzia reţinută sub aspectul cauzelor producerii evenimentului asigurat pe înscrisuri relevante emanând de la Departamentul de pompieri Buzău chemate pentru stingerea incendiului, coroborate cu dovada medicală care atestă că, după accident, conducătorul autovehiculului a fost transportat la Spitalul Judeţean Buzău, ipoteza avansată de recurentă în sensul implicării conducătorului auto cu intenţie în producerea evenimentului rutier este lipsită de orice suport probator.
Altfel spus, critica recurentei pe stabilirea situaţiei de fapt nu se converteşte în motivul de nelegalitate invocat, deoarece stabilirea situaţiei de fapt este de atributul instanţei fondului sau apelului din perspectiva caracterului devolutiv al acestei căi de atac, iar în cauză cele două instanţe şi-au motivat hotărârea cu argumente pertinente pe aspectul situaţiei de fapt reţinute.
Distinct de acestea, prin cererea de apel, pârâta apelantă, nu a criticat soluţia primei instanţe cu privire la respingerea probei cu expertiză tehnică-auto şi nu a solicitat în condiţiile art. 292 C. proc. civ. încuviinţarea efectuării unei expertize tehnice pe dinamica producerii evenimentului rutier, pentru a demonstra, cu respectarea contradictorialităţii, că evenimentul rutier a avut o altă dinamică decât cea declarată de asigurat cu consecinţa aplicării clauzei de la art. 8.18 din poliţa de asigurare.
Pentru raţiunile mai sus înfăţişate Înalta Curte în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. va respinge prezentul recurs ca nefondat, constatând că în cauză motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. nu subzistă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta SC B.C.R.A. SA BUCUREŞTI împotriva deciziei comerciale nr. 84 din 22 mai 2009 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia comercială de contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 noiembrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3151/2009. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 3157/2009. Comercial → |
|---|
