ICCJ. Decizia nr. 3179/2009. Comercial
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 3179/2009
Dosar nr. 2271/4/2009
Şedinţa de la 2 decembrie 2009
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. 16201/281/2008, reclamanta SC F.R. SRL Dudeştii Noi, cu sediul procedural ales în Timişoara a chemat-o în judecată pe pârâta SC S.T. SRL Bucureşti, solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 8.123,95 ron, actualizată în raport de rata inflaţiei aplicabilă la data plăţii efective, - reprezentând sumă facturată pentru servicii de transport şi la plata cheltuielilor de judecată.
Pârâta a formulat cerere reconvenţională prin care a solicitat obligarea reclamantei-pârâte la plata sumei de 6.170,426 ron, actualizată în raport cu rata inflaţiei aplicabilă la data plăţii efective, reprezentând cuantumul prejudiciilor cauzate ca urmare a neexecutării corespunzătoare a obligaţiei de transport şi pentru acoperirea lipsurilor din mărfurile livrate şi la plata cheltuielilor de judecată.
La termenul din 19 ianuarie 2009, instanţa, din oficiu, a invocat excepţia de necompetenţă teritorială a Judecătoriei Ploieşti şi a pus-o în discuţia părţilor.
Prin sentinţa civilă nr. 581 din 19 ianuarie 2009, Judecătoria Ploieşti, secţia civilă, a admis excepţia de necompetenţă teritorială a Judecătoriei Ploieşti, invocată din oficiu de instanţă şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect pretenţii, în favoarea Judecătoriei sectorului 4 Bucureşti, făcând aplicarea art. 5 coroborat cu art. 7 C. proc. civ.
Prin sentinţa civilă nr. 1948 din 24 martie 2009, Judecătoria sectorului 4 Bucureşti, secţia civilă, a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei sectorului 4 Bucureşti, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Prahova şi, constatând conflict negativ de competenţă, a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru soluţionarea conflictului negativ de competenţă.
Pentru a hotărî astfel, a reţinut că, instanţa a ridicat din oficiu excepţia, or, numai reclamanta putea face alegerea uneia dintre mai multe instanţe competente alternativ.
Asupra conflictului de competenţă astfel ivit, Înalta Curte constată următoarele:
În conformitate cu dispoziţiile art. 12 C. proc. civ., reclamantul are alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente, acest articol consacrând competenţa alternativă în anumite materii, printre care şi în materie comercială.
În prezenta cauză se constată că sediile celor două părţi se află, fiecare, în afara circumscripţiei teritoriale a Judecătoriei Ploieşti, unde a fost introdusă acţiunea respectiv pârâta în Bucureşti, sectorul 4 şi reclamanta în Bucureşti, cu sediul procedural ales în Timişoara.
Potrivit dispoziţiilor art. 7 alin. (1) C. proc. civ. cererea împotriva unei persoane juridice de drept privat se face la instanţa sediului ei principal.
Astfel fiind, cum sediul pârâtei, indicat în cerere este Bucureşti, sector 4, se reţine că în speţă, devin aplicabile dispoziţiile legale mai sus menţionate şi Înalta Curte va da un regulator de competenţă, stabilind competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea instanţei de la sediul pârâtei, aceasta fiind Judecătoria sectorului 4 Bucureşti, căreia i se va trimite dosarul spre soluţionare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa de soluţionare în favoarea Judecătoriei sectorului 4 Bucureşti.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţa publică, astăzi 2 decembrie 2009.
← ICCJ. Decizia nr. 3177/2009. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 3181/2009. Comercial → |
---|