ICCJ. Decizia nr. 3334/2009. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.3334/2009
Dosar nr. 12255/3/2007
Şedinţa publică din 11 decembrie2009
Deliberând asupra recursului de faţă, din actele şi lucrările dosarului constată următoarele:
Prin sentinţa comercială nr. 3116 din 4 martie 2008 pronunţată de Secţia a VII-a comercială a Tribunalului Bucureşti, în dosarul nr. 12255/3/2007, s-a admis în parte acţiunea precizată formulată de reclamanta SC T.A.A. SA în contradictoriu cu pârâta SC A.R.A. SA.
Pârâta a fost obligată la plata următoarelor sume: 52.659,29 lei contravaloarea reparaţii, 690 lei cheltuieli transport autovehicul avariat şi 33.343,31 lei penalităţi de 0,1 % pe zi de întârziere calculate de la data de 22 martie 2006 până la 7 decembrie 2007 şi la 4.786 lei cheltuieli de judecată.
A fost respins capătul de cerere privind contravaloarea constatării pagubei ca neîntemeiat.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâta SC A.R.A. SA criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate.
Prin Decizia comercială nr. 224 din 28 aprilie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, a anulat, ca insuficient timbrat, apelul pârâtei şi a obligat pe apelant la 15.000 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat.
Pentru a pronunţa astfel, instanţa de apel a reţinut că, la data de 21 octombrie 2008, instanţa a dispus suspendarea judecăţii apelului în temeiul art. 1551 C. proc. civ., întrucât apelanta nu a depus precizări cu privire la cuantumul pretenţiilor contestate în vederea stabilirii taxei judiciare de timbru datorată în apel.
La data de 10 februarie 2009, apelanta a depus la dosar cerere de repunere a cauzei pe rol la care a anexat: cerere precizatoare, Ordinul de plată nr. 1440432/2008 pentru suma de 2.138 lei şi timbre judiciare mobile în cuantum de 10 lei.
Totodată, s-a depus şi cerere de restituire a taxei judiciare de timbru achitată în plus, prin care s-a arătat că totalul de plată era în realitate de 1.068,89 lei şi nu de 2.138 lei cum greşit s-a achitat.
În Şedinţa publică din data de 31 martie 2009 i s-a restituit apelantei taxa de timbru achitată, cu obligaţia să depună la termenul următor taxa de timbru aferentă în apel pentru pretenţiile contestate, astfel cum le-a precizat şi pentru cererea de repunere a cauzei pe rol.
În şedinţa publică din 28 aprilie 2009, Curtea a luat act de faptul că apelanta, cu termen în cunoştinţă, nu s-a mai prezentat pentru a face dovada achitării taxelor judiciare de timbru datorate în apel.
În contra celei din urmă hotărâri pârâta a declarat recurs criticând soluţia dată în apel numai în ceea ce priveşte cheltuielile de judecată în sumă de 15.000 lei, reprezentând onorariu de avocat, acordate reclamantei în apel.
În motivarea acestei critici recurenta susţine că onorariul de avocat în sumă de 15.000 lei, la care a fost obligată cu titlu de cheltuieli de judecată în apel, este prea mare şi are o valoare nejustificată în raport de soluţia dată, în sensul judecării pricinii exclusiv pe excepţia timbrării insuficiente a apelului.
Prin urmare, recurenta solicită admiterea recursului, modificarea deciziei recurate, în sensul diminuării cheltuielilor de judecată la o valoare rezonabilă, invocând ca temei de drept art. 274 alin. (3) C. proc. civ., coroborat cu art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Recursul este nefondat.
Conform art. 304 pct. 9 C. proc. civ.:„ Modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere când hotărârea pronunţată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii".
Din examinarea criticilor formulate de recurentă circumscrise motivului de nelegalitate prevăzut de pct. 9 al art. 304 C. proc. civ., Înalta Curte constată că instanţa de apel a aplicat corect dispoziţiile art. 274 alin. (1) C. proc. civ., incidente în cauză, având în vedere următoarele considerente:
Potrivit dispoziţiilor art. 274 alin. (1) C. proc. civ.:" Partea care cade în pretenţiuni va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată".
Textul de lege enunţat prevede temeiul juridic de acordarea a cheltuielilor de judecată, în stabilirea cărora instanţa de judecată este obligată să reţină culpa procesuală a părţii care pierde procesul şi obligarea acesteia la restituirea tuturor cheltuielilor suportate de partea adversă care câştigă procesul.
În cauză, pârâta nu s-a conformat obligaţiei legale de depunere a taxei judiciare de timbru aferentă căii de atac a apelului, deşi i s-a pus în vedere această obligaţie, astfel încât instanţa de apel a reţinut culpa procesuală a pârâtei, situaţie în care, în mod corect s-a dispus de către instanţa de apel obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 15.000 lei, reprezentând onorariu de avocat.
Prin urmare, în cauză nu sunt incidente dispoziţiile art. 274 alin. (3) C. proc. civ., invocate de recurentă, întrucât ipoteza prevăzută de textul de lege evocat se referă numai la reducerea, micşorarea sau mărirea onorariilor avocaţilor, or în cauză acordarea cheltuielilor de judecată suportate de intimată s-a datorat culpei procesuale a apelantei prin nedepunerea taxei judiciare de timbru aferentă.
Faptul că întâmpinarea depusă de intimată este semnată de consilierul juridic al societăţii reclamante şi nu de avocat nu are nicio relevanţă sub aspectul cheltuielilor de judecată acordate potrivit dovezilor depuse care atestă plata onorariului de avocat prin asistenţă juridică acordată intimatei.
În consecinţă, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., urmează să respingă recursul pârâtei ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta SC A.R.A. SA BUCUREŞTI împotriva deciziei comerciale nr. 224 din 28 aprilie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 decembrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3332/2009. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 3335/2009. Comercial → |
|---|
