ICCJ. Decizia nr. 3337/2009. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 3337/2009
Dosar nr. 5960/30/2008
Şedinţa publică din 11 decembrie 2009
Deliberând asupra recursului de faţă, din actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Reclamantele SC H.P. SA Timişoara şi SC M.E., în contradictoriu cu pârâtele SC F.A. SA Timişoara şi A.S.C. Timişoara, au solicitat anularea parţială a Hotărârii A.G.E.A. nr. 2/2008 prin care s-a majorat capitalul social, pe motiv de nelegalitate.
Acţiunea reclamantelor a fost respinsă prin sentinţa nr. 46 din 31 octombrie 2008, pronunţată de Tribunalul Timiş, secţia comercială, prin care, în esenţă, s-a reţinut că reclamantele nu sunt îndreptăţite la un alt procent în cadrul voturilor din adunarea generală a acţionarilor întrucât convenţia referitoare la cumpărarea de acţiuni de către acestea nu a fost finalizată. A mai reţinut prima instanţă că reclamantele nu apar la depozitul central şi în Registrul Acţionarilor cu cota de participare de 28,70 % cum au pretins, ceea ce demonstrează că operaţiunile de transfer a dreptului de proprietate asupra acţiunilor rezultând din convenţiile din 16 martie 2003 şi 7 iulie 2004 nu s-au finalizat.
Împotriva sentinţei fondului au declarat recurs reclamantele SC H.P. SA Timişoara şi SC M.E. prin care au dezvoltat critici privind nelegalitatea şi netemeinicia sentinţei pentru motivul că s-a interpretat greşit actul dedus judecăţii apreciind că suspendarea de la tranzacţionare începând cu 24 februarie 2003, nu dădea dreptul societăţii să majoreze capitalul social prin A.G.E.A. din 26 mai 2008. În continuare au arătat că şi majorarea capitalului social este o tranzacţie care însă nu se poate realiza în cursul suspendării de la tranzacţionare. Au mai criticat reclamantele şi faptul că instanţa de fond nu a analizat aceste susţineri că acţiunea în anulare pe care au promovat-o are caracterul unei acţiuni sociale pornită pentru valorificarea unui interes social şi că măsurile care au fost luate în şedinţa din 26 mai 2008 au avut motivaţii importante întrucât consolidau capitalul social.
Calea de atac a recursului a fost recalificată de Curtea de apel care a motivat, în raport de obiectul cauzei prin raportare la art. 2821 C. proc. civ. şi art. 282 alin. (1) C. proc. civ., că motivele invocate vor fi examinate în conformitate cu dispoziţiile procedurale referitoare la apel.
Trecând la analiza apelului, Curtea a reţinut că apelantele confirmă faptul că transferul dreptului de proprietate asupra acţiunilor pretins dobândite prin cele două convenţii încheiate la 16 martie 2003 şi 7 iulie 2004 nu a fost finalizat prin susţinerile şi argumentele aduse în sprijinul criticilor referitoare la suspendarea de la tranzacţionare care în opinia apelantei împiedicau posibilitatea de a fi majorat capitalul social.
Curtea a înlăturat însă susţinerile privind încălcarea art. 87 din Regulamentul nr. 1/2006 pe considerent că aceste dispoziţii nu sunt incidente în cauză întrucât nu se referă la majorarea capitalului social. Ca argument în sprijinul soluţiei, Curtea a menţionat adresa C.N.V.M. care, ca organism de reglementare, asupra posibilităţii majorării capitalului social ca efect al suspendării societăţii de la tranzacţionare, a răspuns că reglementările emise în aplicarea Legii nr. 297/2004 nu conţin dispoziţii referitoare la interdicţia de a se majora capitalul social în perioada suspendării de la tranzacţionare.
Cu aceste argumente, Curtea de Apel Timişoara a respins, ca nefondat, apelul reclamantelor declarat împotriva sentinţei fondului.
Împotriva deciziei nr. 32 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, la data de 17 decembrie 2009, au declarat recurs SC H.P. SA Timişoara şi SC M.E., cu domiciliul ales în Timişoara.
După ce au redat istoricul litigiului în cele două instanţe, recurentele au invocat motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 7, 8 şi 9 C. proc. civ., în temeiul cărora s-au considerat îndreptăţite să solicite admiterea recursului şi modificarea hotărârilor anterior pronunţate, iar în fond admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată.
În esenţă, recurentele au susţinut că s-a hotărât în A.G.E. nr. 2/2008, majorarea capitalului social a societăţii pârâte, hotărâre pe care o consideră nelegală întrucât dreptul lor de vot nu a fost dat în funcţie de situaţia reală a acţiunilor pe care le deţin, în condiţiile în care acţiunile au fost achitate în totalitate.
În continuare, recurentele au argumentat motivul prevăzut de art. 304 pct. 8 C. proc. civ., arătând că au solicitat anularea parţială a hotărârii adunării generale a acţionarilor datorită faptului că SC F.A. SA Timişoara a fost suspendată de la tranzacţionare. În aceste condiţii, recurentele au considerat că nu se pot lua măsuri în A.G.E.A. de majorare a capitalului social fără să se încalce art. 87 din Regulamentul C.N.V.M. nr. 1/2006 pe considerentul că această operaţiune de majorare este o tranzacţie de noi acţiuni.
Recursul este nefondat.
1. Chestiune prealabilă. Recurentele au promovat calea de atac fără să ţină seama de normele procedurale care instituie o anumită conduită pentru părţilecare au deschisă calea recursului extraordinar, conduită care decurge din atributele acestuia. În concret, recursul nu are caracter devolutiv şi poate fi promovat numai pentru motivele de nelegalitate expres prevăzute de art. 304 pct. 1 - 9 C. proc. civ. Prin urmare, fiecare motiv prevăzut de acest articol în condiţiile în care vizează o anume nelegalitate se motivează în fapt şi în drept în mod distinct, cu trimitere la încălcarea legii. Revenind la recursul declarat de reclamante se va observa că numai motivul prevăzut de art. 304 pct. 8 a fost dezvoltat şi argumentat, nu şi motivele prevăzute la pct. 7 şi 9 din art. 304 C. proc. civ.
În consecinţă, Curtea va lua în examinare numai motivul prevăzut de art. 304 alin. (8) C. proc. civ., întrucât simpla indicare a unor motive neargumentate echivalează cu o nemotivare .
2. Critica întemeiată pe motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 8 C. proc. civ., este nefondată.
Potrivit acestui motiv, modificarea unei hotărâri poate fi solicitată atunci când aceasta a fost pronunţată cu încălcarea actului dedus judecăţii. Din conţinutul argumentelor aduse în sprijinul acestui motiv rezultă cu evidenţă că, în realitate, nu se critică un anume act juridic pentru motivul că instanţa i-ar fi dat o interpretare contrară conţinutului său.
În opinia recurentelor, suspendarea de la tranzacţionare a SC F.A. SA Timişoara are ca efect imposibilitatea majorării capitalului social, acesta fiind motivul pentru care au înţeles să solicite anularea parţială a A.G.E.A. din 26 mai 2008. Faţă de această susţinere, Înalta Curte va reţine că argumentele aduse în sprijinul criticii soluţiei pronunţată de Curtea de Apel nu se încadrează în motivul invocat, că nu a fost numit actul juridic interpretat greşit şi că nu s-a arătat în concret care sunt dispoziţiile legale care interzic majorarea capitalului social.
Cu referire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor menţionate, C.N.V.M. conform atribuţiilor conferite de Legea nr. 297/2004, prin adresa nr. 1027/2009, a precizat că Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital şi modificările ulterioare nu conţin dispoziţii în legătură cu imposibilitatea majorării capitalului social în cazul suspendării societăţii de la tranzacţionare.
În adevăr, art. 87 din Regulamentul C.N.V.M. nr. 1/2006 se referă la posibilitatea suspendării de la tranzacţionare a valorilor mobiliare admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată care se realizează în conformitate cu procedurile respectivei pieţe emise de către operatorul de piaţă şi aprobate de C.N.V.M. Aprecierea asupra luării acestei măsuri este atribuită C.N.V.M. care aşa cum s-a arătat mai sus în virtutea atribuţiilor conferite de lege a răspuns solicitării intimatei în legătură cu posibilitatea majorării capitalului social în perioada de suspendare.
Aşadar, art. 87 din Regulamentul nr. 1/2006, pe care şi-au întemeiat criticile recurentele, nu sprijină susţinerile acestora în legătură cu interzicerea majorării capitalului social în perioada de suspendare.
Nu în ultimul rând, trebuie reţinut că cele două operaţiuni, din punct de vedere juridic, tranzacţionarea pe piaţa de capital şi majorarea capitalului social sunt distincte. În concret, majorarea capitalului social este o operaţiune juridică ce se realizează prin voinţa societară în condiţiile Legii nr. 31/1990, de regulă, pentru creşterea forţei financiare a societăţii comerciale. Pentru majorarea capitalului social se cer îndeplinite condiţiile prevăzute de L.S.C. pentru modificarea actului constitutiv, A.G.E.A. fiind cadrul juridic admis de lege (L.S.C. şi Legea nr. 297/2004 art. 236) pentru a hotărî asupra valorii majorării capitalului social. Distinct de acest aspect, emiterea de acţiuni de către societate nu constituie tranzacţie în sensul invocat de recurente ci o consecinţă a majorării capitalului social, or aşa cum s-a arătat mai sus, A.G.E.A. aprobă valoarea majorată a capitalului social iar hotărârea prin care s-a aprobat majorarea nu a încălcat nicio dispoziţie legală pentru a fi declarată nulă.
În fine, asupra tranzacţionării noilor acţiuni se va decide după înlăturarea suspendării de la tranzacţionare şi după definitivarea operaţiunilor de transfer a dreptului de proprietate asupra acestora aşa încât nu se va putea reţine că A.G.E.A. încalcă art. 87 din Regulamentul C.N.V.M. pe considerentul că operaţiunea de majorare a capitalului social este potrivit recurentelor, o tranzacţie de noi acţiuni. Tranzacţionarea în accepţiunea Legii nr. 297/2004 se referă la operaţiuni cu valori mobiliare realizate pe piaţa de capital în timp ce majorarea capitalului social vizează societatea însăşi, capitalul său ca participantă la tranzacţionare aşa încât nici aceste susţineri ale recurentelor nu vor fi reţinute întrucât majorarea capitalului social nu se confundă cu tranzacţionarea ci, este distinctă de aceasta.
În consecinţă, motivul de recurs analizat nu este de natură să atragă modificarea deciziei criticate, astfel că, recursul, în conformitate cu art. 312 C. proc. civ., va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantele SC H.P. SA TIMIŞOARA şi SC M.E. împotriva deciziei comerciale nr. 32 din 17 februarie 2009 a Curţii de Apel Timişoara, secţia comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 decembrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3335/2009. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 3338/2009. Comercial → |
|---|
