ICCJ. Decizia nr. 3344/2009. Comercial
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 3344/2009
Dosar nr. 3632/3/2008
Şedinţa publică din 11 decembrie 2009
Deliberând asupra recursului de faţă, din actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin acţiunea precizată, reclamanta L.D.D. în nume propriu şi ca mandatară a acţionarilor P.P.M., a chemat în judecată societatea SC C. SA şi pe intervenienţii forţaţi SC A.D. SRL, administrator judiciar D.M.E., C.N.V.M., A.V.A.S., S.I.F. M. şi O.R.C. Bucureşti şi a solicitat ca, prin sentinţa care se va pronunţa, să se constate în principal nulitatea absolută a două hotărâri A.G.A. din 16 aprilie 1997 şi 29 mai1997, în subsidiar, nulitatea absolută a tuturor hotărârilor A.G.A. desfăşurate după data de 29 mai 2007 şi în final convocarea în maxim 30 de zile, conform Legii nr. 87/1997 a unei A.G.A. constitutivă.
Tribunalul Bucureşti, secţia comercială, prin sentinţa nr. 6048 din 5 mai 2008, a anulat acţiunea formulată de L.D.D. (P.P.M.) motivând că reclamanta nu s-a legitimat procesual.
Pentru a ajunge la această concluzie, tribunalul, în temeiul art. 137 alin. (1) C. proc. civ., a luat în examinare excepţia lipsei calităţii de reprezentant a reclamantei şi a stabilit că prin rezoluţia judecătorului li s-a pus în vedere reclamanţilor să depună dovezi cu privire la calitatea de reprezentant a reclamantei L.D.D., în condiţiile art. 161 şi 112 C. proc. civ., să semneze acţiunea în condiţiile art. 133 C. proc. civ. şi să achite taxa de timbru.
Cum lipsurile acţiunii nu au fost complinite, în conformitate cu art. 112 pct. 2, art. 83 şi 161 C. proc. civ., acţiunea reclamantei a fost anulată.
Sentinţa Tribunalului a fost apelată de reclamanta L.D.D., iar Curtea de Apel Bucureşti, secţia comercială, prin Decizia nr. 185 din 5 aprilie 2009, a admis apelul, a desfiinţat sentinţa şi a trimis cauza pentru rejudecare aceleiaşi instanţe.
Pentru a decide astfel, Curtea a respins mai întâi excepţia tardivităţii apelului iar în ce priveşte celelalte excepţii care au fost invocate de intimaţi s-a apreciat că acestea constituie mijloace de apărare care nu se impun a fi analizate faţă de motivul de apel care viza aplicarea art. 132 alin. (9) din Legea nr. 31/1990. Potrivit acestor dispoziţii, a reţinut instanţa de apel, cererea având ca obiect nulitatea A.G.A. se judecă în Camera de Consiliu şi nu în şedinţă publică.
Împotriva deciziei nr. 185 din 8 aprilie 2009 pronunţată de Curtea de Apel a declarat recurs, A.V.A.S. Bucureşti, cale de atac prin care a invocat nelegalitatea prevăzută de art. 304 alin. (9) C. proc. civ.
În argumentarea acestui motiv, recurenta a susţinut că dispoziţiile art. 132 alin. (9) din Legea nr. 31/1990 nu conţin nicio sancţiune pentru situaţia în care cererea nu se judecă în Camera de Consiliu astfel că trimiterea cauzei pentru rejudecare nu se justifică legal.
În continuare a susţinut că motivul de nulitate reţinut nu se încadrează nici în prevederile art. 105 alin. (2) C. proc. civ., întrucât, nicio ipoteză a acestor reglementări nu se aplică în cauză.
Prin cea de-a doua critică recurenta A.V.A.S. a susţinut că acţiunea în nulitatea hotărârilor A.G.A. se judecă în contradictoriu cu societatea comercială şi nu cu A.V.A.S., în alte cuvinte exprimând opinia că reclamanta nu s-a legitimat procesual faţă de A.V.A.S. în raport de specificul şi particularitatea acţiunii.
Pentru aceste motive recurenta A.V.A.S. Bucureşti a solicitat admiterea recursului şi, în fond, respingerea apelului declarat de reclamanta L.D.D.
Recursul este nefondat.
1. Potrivit art. 132 alin. (9) din Legea nr. 31/1990 acţiunea în nulitate se judecă în camera de consiliu. Dispoziţiile legii societăţilor comerciale în această privinţă derogă de la dreptul comun aşa încât această cerinţă a legii trebuie observată şi reţinută ca fiind o excepţie de la regula instituită de art. 121 alin. (1) C. proc. civ., potrivit căreia şedinţele vor fi publice, afară de cazurile când legea dispune altfel. În aceste condiţii trebuie reţinut că excepţiile sunt de strictă interpretare aşa încât, nu se poate reţine că s-a dispus în mod greşit în temeiul dispoziţiilor pe care recurenta însăşi le invocă, faptul că Decizia a fost pronunţată cu încălcarea legii.
2. În al doilea rând trebuia observată şi precizarea de acţiune prin care reclamanta a declanşat acţiunea în nulitatea hotărârilor A.G.A. şi în nume propriu, or instanţa de fond nu putea trece peste această precizare şi să analizeze cererea promovată de intimată numai ca mandatară a acţionarilor P.P.M. În alte cuvinte, analiza calităţii de reprezentant a reclamantei este distinctă de analiza cererii promovată în nume propriu aşa încât desfiinţarea sentinţei fondului se justifică şi sub acest aspect.
3. În fine, asupra lipsei calităţii procesual pasive a A.V.A.S., în rejudecare, instanţa urmează să se preocupe şi de această apărare care trebuie tratată ca o excepţie de fond, în rezolvarea căreia se va ţine seama de obiectul cererii dedusă judecăţii. Această chestiune nu poate fi tranşată pentru prima dată în recurs fără a lipsi părţile de un grad de jurisdicţie.
Nu în ultimul rând trebuie reţinut că legitimatio ad causam presupune examinarea raportului de drept procesual, iar condiţia pentru ca o persoană să fie parte în proces, respectiv justificarea dreptului sau a obligaţiei dedusă judecăţii nu a constituit obiect de analiză în apel întrucât Curtea s-a oprit asupra altei excepţii în temeiul căreia a desfiinţat sentinţa primei instanţe. Toate aceste susţineri pe care le-a reluat recurenta în această fază procesuală vor fi analizate ca apărări cu ocazia rejudecării cauzei, prin punerea lor în dezbaterea părţilor respectând principiul contradictorialităţii. Pentru argumentul arătat anterior, care se referă la neexaminarea acestor excepţii de către instanţele anterioare, criticile recurentei nu pot primi o dezlegare în recurs.
În consecinţă, faţă de cele ce preced, potrivit art. 312 C. proc. civ., recursul va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta A.V.A.S. Bucureşti împotriva deciziei nr. 185 din 8 aprilie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 decembrie 2009.
← ICCJ. Decizia nr. 3339/2009. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 3350/2009. Comercial → |
---|