ICCJ. Decizia nr. 352/2009. Comercial

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA COMERCIALĂ

Decizia nr. 352/2009

Dosar nr. 8372/121/2007

Şedinţa publică din 6 februarie 2009

Asupra recursului de faţă:

Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentinţa comercială nr. 379 din 13 februarie 2008, Tribunalul Galaţi, secţia comercială, maritimă şi fluvială şi de contencios administrativ, s-au respins ca nefondate excepţiile lipsei de interes a acţiunii şi a lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor, invocate de către aceştia; s-a admis acţiunea reclamantei SC R.T.C. SRL prin lichidator G.S.P.R.L. şi au fost obligaţi pârâţii B.P. şi D.I., în solidar, să predea reclamantei combina J.D. sau contravaloarea acesteia de 231.993,41 lei.

Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut, privitor la excepţia lipsei de interes a reclamantei în promovarea acţiunii, că reclamanta are interes în promovarea unei astfel de acţiuni pentru a readuce la masa credală bunul în vederea valorificării acestuia şi atribuirii sumelor către creditorii societăţii.

Referitor la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor, prima instanţă a constatat din analiza contractului de împrumut din anul 2004, că pârâţii au semnat acel contract în calitate de reprezentanţi, având în acest sens calitatea procesuală pasivă cerută de lege.

În ce priveşte fondul cauzei s-a reţinut că prin sentinţa comercială nr. 258/2005 a Tribunalului Galaţi s-a deschis procedura falimentului debitoarei SC R.T.C. SRL, iar prin sentinţa comercială nr. 233/2006, rămasă definitivă şi irevocabilă prin Decizia civilă nr. 747/R/2006 a Curţii de Apel Galaţi s-a dispus anularea contractului de împrumut încheiat între părţi şi obligată pârâta să aducă la masa credală combina J.D.

Apelul declarat de pârâtul D.I. împotriva acestei sentinţe a fost anulat ca netimbrat de Curtea de Apel Galaţi,secţia comercială, maritimă şi fluvială prin Decizia nr. 56/ A pronunţată la data de 11 iunie 2008.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a reţinut că pârâtul nu s-a conformat obligaţiei de a achita taxa judiciară de timbru, deşi a fost citat cu această menţiune, făcându-se aplicarea dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâtul D.I. întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ., criticând Decizia recurată ca fiind nelegală în sensul că la data când a fost citat, nu a fost înştiinţat de faptul că trebuia să îndeplinească obligaţia achitării taxei de timbru, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare.

Verificând legalitatea deciziei recurate în raport de criticile formulate, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:

Cu privire la primul motiv de recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 8 C. proc. civ., astfel cum a fost precizat oral de apărătorul recurentului-pârât, este nefondat.

Instanţa de control judiciar analizând apelul declarat numai asupra excepţiei netimbrării nu a făcut o analiză a actului dedus judecăţii şi în această situaţie motivul indicat nu poate fi analizat.

Potrivit art. 304 pct. 9 C. proc. civ., modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere numai pentru motive de nelegalitate atunci când hotărârea pronunţată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii.

Din perspectiva acestui motiv, recurentul a invocat că nu a fost înştiinţat de obligaţia de a achita taxa de timbru pronunţându-se astfel o decizie nelegală.

Critica este nefondată.

Din actele dosarului rezultă că instanţa de apel constatând că pârâtul nu a timbrat anticipat apelul, a stabilit, conform art. 13 din Legea 146/1997, în sarcina apelantului obligaţia de a timbra cererea de apel cu suma de 4 lei taxă judiciară de timbru şi 0,15 lei timbru judiciar.

Drept urmare, pentru termenul de judecată din data de 11 iunie 2008, prin citaţia emisă la data de 26 mai 2008, i s-a pus în vedere să timbreze cererea cu taxele menţionate, după cum reiese din dovada de îndeplinire a procedurii de citare aflată la fila 8, dosar apel.

Comunicarea citaţiei s-a realizat prin afişare, pe dovada de îndeplinire a procedurii de citare subliniindu-se menţiunea potrivit căreia nici o persoană nu a fost găsită actul fiind afişat pe uşa domiciliului pârâtului. Mai mult, prin cererea din data de 4 iunie 2008, aflată la fila 14 dosar apel, pârâtul a solicitat amânarea judecării cauzei în vederea angajării unui apărător făcând referire la termenul din 11 iunie 2008.

Astfel, deşi legal citat, în raport de dispoziţiile art. 921 C. proc. civ., pârâtul nu s-a conform obligaţiei de timbrare instanţa de apel făcând o corectă aplicare a dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 anulând apelul ca netimbrat.

Nici susţinerile orale ale apărătorului ales şi probate de adresa depusă în şedinţă conform cărora pârâtul nu locuia efectiv la adresa de domiciliu, nu pot fi reţinute întrucât pârâtul deşi avea obligaţia în temeiul art. 98 C. proc. civ. să înştiinţeze instanţa de schimbarea domiciliului prin cerere scrisă sau de alegerea unui domiciliu unde să fie comunicate actele de procedură, astfel cum este prevăzut de dispoziţiile art. 93 C. proc. civ., nu a făcut demersurile necesare. În acest sens prin coroborarea dispoziţiilor art. 92 alin. (3) C. proc. civ. cu cele ale art. 98 C. proc. civ. rezultă că procedura de citare prin care pârâtul a fost încunoştiinţat de obligaţia de achitare a taxei de timbru a fost legal îndeplinită.

În raport de aceste considerente, în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ. Înalta Curte va respinge recursul pârâtului D.I., ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de pârâtul D.I. , împotriva Deciziei nr. 56/ A din 11 iunie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia comercială, maritimă şi fluvială, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 februarie 2009.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 352/2009. Comercial