ICCJ. Decizia nr. 1490/2010. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1490/2010
Dosar nr. 679/1/2010
Şedinţa publică de la 29 aprilie 2010
Asupra contestaţiei în anulare de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 25 ianuarie 2010 SC D.F. SRL Brăila a formulat contestaţie în anulare împotriva deciziei nr. 2179 din 29 septembrie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, solicitând admiterea contestaţiei, suspendarea executării hotărârii atacate, anularea deciziei pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi în consecinţă rejudecarea recursului.
A invocat dispoziţiile art. 318 alin. (1) C. proc. civ., motivând că instanţa de recurs a omis să analizeze şi să se pronunţe cu privire la toate motivele de recurs, fiindu-i încălcat dreptul la un proces echitabil.
În conformitate cu dispoziţiile art. 137 C. proc. civ., examinând contestaţia în anulare sub aspectul regularităţii formulării acesteia şi faţă de excepţia tardivităţii ridicată de intimată, Curtea constată că decizia atacată a fost pronunţată la data de 29 septembrie 2009 iar contestaţia în anulare a fost formulată la 25 ianuarie 2010 şi că art. 319 alin. (2) C. proc. civ. prevede că împotriva hotărârilor irevocabile care nu se aduc la îndeplinire pe cale de executare silită, contestaţia poate fi introdusă în termen de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoştinţă de hotărâre dar nu mai târziu de un an de la data când hotărârea a rămas irevocabilă.
În enunţarea textului art. 319 alin. (2) C. proc. civ., privind luarea la cunoştinţă de înscrisurile noi, legiuitorul vizează momentul cunoaşterii existenţei înscrisului, moment care, în speţă, s-a realizat atunci când contestatoarea, prezentă fiind la judecarea cauzei soluţionată prin hotărârea atacată, a cunoscut că aceasta a fost pronunţată de instanţă, fiind lesne de înţeles că aceasta cunoştea că în cauza în care a fost parte şi a pus concluzii pe fond, s-a pronunţat hotărârea.
De asemenea declararea contestaţiei în anulare nu depinde în mod direct de cunoaşterea argumentării care a stat la baza pronunţării hotărârii atacate.
Aprecierea momentului cunoaşterii actului nou nu este arbitrară, din interpretarea textului art. 319 alin. (2) C. proc. civ. nerezultând că partea care uzează de această cale de atac extraordinară ar avea latitudinea de a aprecia unilateral asupra momentului luării la cunoştinţă, mai ales în situaţia când hotărârea este irevocabilă şi nu se comunică ci, determinarea momentului luării la cunoştinţă de hotărârea atacată se apreciază prin coroborarea împrejurărilor care constituie indicii clare asupra existenţei şi cunoaşterii acestuia, părţile trebuind să-şi circumscrie acţiunile în contextul aplicării dispoziţiilor legale cu rigoarea atribuită de legiuitor, având obligaţia de a-şi exercita drepturile procesuale cu bună credinţă, în cadrul termenelor stabilite de lege, cu respectarea principiului privind dreptul persoanei la judecarea procesului său în mod echitabil şi într-un termen rezonabil, potrivit prevederilor art. 6 paragraf 1 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi ale Libertăţilor Fundamentale, instituirea şi respectarea termenelor procesuale servind şi unei mai bune administrări a justiţiei precum şi necesităţii aplicării şi respectării drepturilor şi garanţiilor procesuale ale părţilor.
Pentru aceste considerente, Curtea apreciază că în cauză contestatoarea a luat cunoştinţă de hotărârea atacată la data pronunţării acesteia fiind aplicabil termenul de 15 zile prevăzut de art. 319 alin. (2) C. proc. civ., calculat cu începere de la data când contestatorul a luat cunoştinţă de hotărâre, înlăturând astfel termenul obiectiv de un an socotit de la data când hotărârea atacată a rămas irevocabilă, reţinând în acelaşi timp că hotărârea atacată nu este susceptibilă de executare întrucât nu cuprinde nicio obligaţie a vreunei părţi raportată la obiectul acţiunii.
Faţă de împrejurarea că data luării la cunoştinţă asupra hotărârii atacate este 29 septembrie 2009 şi că momentul la care a fost introdusă contestaţia în anulare este 25 ianuarie 2010, raportat la dispoziţiile art. 319 alin. (2) C. proc. civ., care prevede un termen de 15 zile în interiorul căruia să fie introdusă contestaţia în anulare, Curtea constată că aceasta a fost introdusă cu mult peste termenul legal prevăzut de lege, astfel încât contestaţia în anulare urmează a fi respinsă ca tardiv formulată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca tardivă contestaţia în anulare formulată de SC D.F. SRL Brăila împotriva deciziei nr. 2179 din 29 septembrie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 29 aprilie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1488/2010. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1499/2010. Comercial → |
|---|
