ICCJ. Decizia nr. 1935/2010. Comercial. Acţiune în anulare a hotarârii AGA. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1935/2010
Dosar nr. 8596/121/2007
Şedinţa publică de la 26 mai 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată că prin acţiunea înregistrată sub nr. 8596/121/2007 la Tribunalul Galaţi, reclamanta S.I.F.M. SA Bacău a chemat în judecată pârâta SC A. SA Galaţi, solicitând pronunţarea unei hotărâri prin care să se dispună: anularea hotărârii adunării generale extraordinare din data de 28 noiembrie 2007; suspendarea aplicării hotărârii atacate; radierea de la O.R.C. Galaţi a menţiunilor înregistrate pe baza hotărârii adoptate cu suportarea costurilor de către pârâtă.
Soluţionând cauza Tribunalul Galaţi a pronunţat sentinţa comercială nr. 16/CC din 06 mai 2008 prin care a dispus respingerea acţiunii ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâta S.I.F.M. SA Bacău, susţinând că: greşit a reţinut instanţa de fond că reclamanta a cunoscut ordinea de zi a şedinţei; că reclamanta a transmis către O.U.A.I.- C.I., în mod gratuit un activ al societăţii (instalaţii de irigaţii îngropate); instanţa de fond nu s-a pronunţat cu privire la cererea de suspendare a executării hotărârii.
Soluţionând apelul, Curtea de Apel Galaţi a pronunţat decizia nr. 121/ A din 11 decembrie 2008, prin care s-a respins apelul ca nefondat.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs pârâta S.I.F.M. SA, aducând hotărârii pronunţate în apel următoarele critici:
- eronat, instanţa de apel a reţinut că hotărârea adunării generale din data de 28 noiembrie 2007 a fost adoptată cu respectarea dispoziţiilor legale;
- greşit, instanţa de apel a reţinut că pârâta-intimată a respectat prevederile ar. 117 din Legea nr. 31/1990, republicată.
- instanţa de apel nu a avut în vedere că, prin modalitatea de adoptare a hotărârii adunării generale, a fost încălcat principiul transparenţei şi al dreptului la informare a acţionarilor;
- în mod greşit instanţa de apel şi-a întemeiat motivarea pe Legea nr. 138/2004, în ceea ce priveşte transferul dreptului de folosinţă asupra irigaţiilor îngropate către O.U.A.I. - C.I., întrucât această lege nu are aplicabilitate în speţa dedusă judecăţii. Motivele de nulitate invocate de reclamanta-recurentă, s-ar referi strict la legalitatea hotărârii adunării generale, din perspectiva Legii nr. 31/1990, republicată.
- hotărârea adunării generale ordinare este lovită de nulitate deoarece problemele supuse dezbaterilor sunt de competenţa adunării generale extraordinare si nu de competenţa adunării generale ordinare, potrivit Legii nr. 31/1990, republicată.
Recursul formulat de către reclamanta - recurentă este nefondat pentru următoarele considerente:
1. Recurenta, în recursul formulat, invocă aspecte care nu au fost evocate la instanţa de fond şi nici la instanţa de apel.
Potrivit principiului căruia nu se poate cere în calea de atac pentru prima dată ceea ce nu s-a cerut la fond, recurenta nu avea posibilitatea procedurală de a discuta aspecte noi, în afara celor invocate la instanţa de fond şi la instanţa de apel.
Recurenta, prin acţiunea introductivă a solicitat numai anularea hotărârii adunării generale extraordinare a SC A. SA din data de 28 noiembrie 2007, suspendarea aplicării hotărârii respective, radierea de la O.R.C. Galaţi a menţiunilor, potrivit hotărârii.
In cuprinsul acţiunii, ca motive de anulare a hotărârii, a invocat numai: modalitatea în care a avut loc convocarea adunării generale, în sensul nerespectării art. 117 alin. (7) din Legea nr. 31/1990, republicată, greşitul transfer cu titlu gratuit a activului constituit din sistemul de irigaţii, precum şi faptul că acţionarul majoritar trebuia să se abţină de la vot, în conformitate cu art. 127 din Legea nr. 31/1990, republicată.
După cum este lesne de observat, cererile formulate de către reclamanta-recurentă în acţiunea introdusă la instanţa de fond sunt numai cele menţionate mai sus.
La Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi la Curtea de Apel Galaţi, în recurs şi respectiv în apel, reclamanta-recurentă aduce în discuţie în faţa instanţelor aspecte noi, aşa cum este critica adusă în recurs, potrivit căreia: hotărârea în discuţie a fost adoptată în adunarea generală ordinară a acţionarilor în loc să fie adoptată în adunarea generală extraordinară a acţionarilor.
Această cauză de nulitate nu a fost invocată de către recurentă la instanţa de fond şi nici la instanţa de apel. Astfel, acest aspect că nu poate fi analizat în recurs. Instanţa de recurs analizează, verifică în ce măsură instanţele inferioare au soluţionat în mod corect cererile formulate de părţi la instanţa de fond şi la instanţa de apel. Instanţa de recurs nu poate primi cereri noi, în afară de excepţiile de ordine publică, faţă de dispoziţiile art. 294 şi art. 316 C. proc. civ.
Faţă de cele de mai sus, Înalta Curte va analiza numai modul în care au soluţionat instanţa de fond şi instanţa de apel acţiunea şi respectiv apelul, potrivit învestirii acestora de către reclamant şi respectiv apelantă.
În mod corect instanţa de fond şi instanţa de apel au reţinut că, adunarea generală a acţionarilor a fost convocată prin publicarea convocatorului în M. Of. Partea a IV-a nr. 2778 din 15 octombrie 2007. Prin convocatorul respectiv s-a adus la cunoştinţă ordinea de zi, inclusiv aprobarea aportului în natură privind reţeaua de irigaţii îngropate. Această situaţie, se regăseşte în procesul-verbal al adunării generale, precum şi în conţinutul hotărârii adoptate de adunarea generală.
Faţă de această situaţie, în mod corect instanţele au reţinut că dreptul la informare al acţionarilor nu a fost încălcat. In mod corect instanţa de apel a reţinut că recurenta face o confuzie între conţinutul ordinii de zi şi materialele informative care fundamentează obiectul dezbaterilor din cadrul şedinţei.
În mod corect instanţa de apel a înlăturat critica recurentei cu privire la faptul că, convocarea A.G.A. a fost făcută de către preşedintele consiliului de administraţie şi nu de întreg consiliul de administraţie. Consiliul de administraţie este ales de adunarea generală cu scopul ca acesta să conducă activitatea societăţii. Consiliul de administraţie alege un preşedinte, care aduce la îndeplinire toate hotărârile adoptate de consiliu. Astfel, în mod corect a reţinut instanţa de apel că persoana care reprezintă consiliul de administraţie, şi care semnează actele societăţii, în numele consiliului de administraţie, este preşedintele consiliului de administraţie. Astfel, convocarea A.G.A. în mod legal, firesc, a fost semnată şi dată publicităţii de către preşedintele consiliului de administraţie.
Din motivele de recurs ca şi din motivele de apel rezultă cu că recurenta nu invocă în mod corect prevederile Legii nr. 138/2004 privind îmbunătăţirile funciare şi nici H.G. nr. 1872/2004, pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii îmbunătăţirilor Funciare nr. 138/2004.
Comisia de cenzori a intimatei a întocmit un raport din care reiese că SC A. SA este membră a organizaţiei O.U.A.I. - C.I., având o cotă de aport de 98,99%, aşa cum rezultă din probele administrate în cauză. Societatea a dorit să aducă aportul în natură organizaţiei mai sus arătate, organizaţie înfiinţată în temeiul Legii nr. 138/2004 şi în baza H.G. nr. 1872/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004. Prin existenţa raportului de evaluare a activului (irigaţii îngropate) se constată că au fost întrunite condiţiile din Legea nr. 31/1990, republicată.
Din raportul consiliului de administraţie, privind convocarea A.G.A. a SC A. SA pentru data de 28 noiembrie 2007, rezultă că de fapt, reţeaua de irigaţii îngropate se dă în folosinţă către O.U.A.I. - C.I., în scopul obţinerii fondurilor de sprijin pentru dezvoltarea şi consolidarea organizaţiilor utilizatorilor de apă, accesibile prin proiectul M.A.P.D.R. - U.M.P. „reabilitarea şi reformarea sectorului de irigaţii”.
Legiuitorul a prevăzut că, O.U.A.I., pentru a se putea ocupa de întreţinerea amenajărilor de irigaţii cu acordarea de sprijin material, este necesar ca aceste organizaţii să deţină infrastructura din amenajările interioare de irigaţie. Acesta este motivul pentru care intimata SC A. SA a dat în folosinţă acestor organizaţii părţile componente ale instalaţiilor de irigaţie. A avut în vedere obţinerea de fonduri europene. Deci, atâta timp cât O.U.A.I. sunt în măsură să realizeze întreţinerea mijloacelor de irigaţie, aşa cum a prevăzut legiuitorul, este evident că se reduc substanţial cheltuielile intimatei, care are ca obiect de activitate agricultura. Prin această hotărâre, de dare în folosinţă a mijloacelor de irigare, s-a urmărit şi se urmăreşte subvenţionarea activităţii agricole şi nu prejudicierea societăţii.
Faţă de cele arătate, rezultă că nu a fost încălcat principiul transparenţei şi nici principiul dreptului la informare a acţionarilor.
Critica potrivit căreia acţionarul majoritar ar fi trebuit să se abţină de la vot la momentul adoptării hotărârii este nejustificată, având în vedere inexistenţa incompatibilităţii acţionarului majoritar.
Prin hotărârea adoptată nu s-a luat o măsura prin care să se fi stabilit un raport juridic între SC A. SA şi o terţă persoană juridică, la care să fi fost acţionar tot acţionarul majoritar de la SC A. SA, sau să fi fost administrator la acea terţă persoană. Deci, atâta timp cât prin hotărârea adoptată de SC A. SA la data de 28 noiembrie 2007 nu s-a hotărât o măsură prin care să i se faciliteze un avantaj acţionarului majoritar, nu exista nici un motiv de abţinere de la vot.
Pentru toate motivele mai sus arătate, recursul declarat de reclamanta S.I.F.M. SA Bacău împotriva deciziei nr. 121/A din 11 decembrie 2008 a Curţii de Apel Galaţi, secţia comercială, maritimă şi fluvială, este nefondat şi, pe cale de consecinţă, se va respinge conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta S.I.F.M. SA Bacău împotriva deciziei nr. 121/A din 11 decembrie 2008 a Curţii de Apel Galaţi, secţia comercială, maritimă şi fluvială.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 mai 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1932/2010. Comercial. Pretenţii. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 1939/2010. Comercial. Rezoluţiune contract.... → |
|---|
