ICCJ. Decizia nr. 3067/2010. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.3067/2010
Dosar nr. 6197/101/2009
Şedinţa publică din 30 septembrie 2010
Deliberând asupra recursului comercial de faţă, reţine următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Mehedinţi, la data de 20 iulie 2009, reclamantul M.N. a chemat în judecată pe pârâtele G.A. şi SC A.F. SRL, solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună anularea hotărârii A.G.E.A. nr. 31/2009 a pârâtei SC A.F. SRL şi radierea menţiunilor corespunzătoare din Registrul Comerţului.
Prin sentinţa nr. 4 din 16 decembrie 2009, Tribunalul Mehedinţi, secţia comercială şi de contencios administrativ, a admis acţiunea, a anulat hotărârea A.G.E.A. nr. 31 din 6 iulie 2009, dispunând şi radierea menţiunilor corespunzătoare din Registrul Comerţului. Totodată, tribunalul a obligat pârâtele la plata sumei de 1.039,30 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa această hotărâre, tribunalul a reţinut că, în speţă au fost încălcate dispoziţiile art. 195 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 31/1990, republicată, întrucât în convocator nu a fost trecută pe ordinea de zi majorarea capitalului social al pârâtei SC A.F. SRL şi revocarea din funcţia de administrator a reclamantului, iar procuratorul reclamantului, M.G., nu a fost de acord cu noua ordine de zi.
Totodată, tribunalul a reţinut că, fiind vorba despre o modificare a actului constitutiv, în speţă, statutul societăţii, hotărârea trebuia luată cu votul tuturor asociaţilor, conform art. 192 din Legea societăţilor comerciale, actul constitutiv necuprinzând nici o dispoziţie contrară.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel, pârâtele, criticând sentinţa atacată întrucât tribunalul a reţinut în mod greşit încălcarea art. 195 alin. (3) Legea societăţilor comerciale privind ordinea de zi şi cvorumul.
Prin Decizia comercială nr. 53 din 24 martie 2010, Curtea de Apel Craiova, secţia comercială, a respins, ca nefondat, apelul pârâtelor.
Pentru a pronunţa această decizie, curtea de apel a reţinut că în mod legal tribunalul a constatat încălcarea dispoziţiilor privind convocarea, întrucât în convocator s-a reţinut că ordinea de zi include analiza situaţiei conflictuale iniţiată de asociatul M.N. şi mandatarul acestuia, M.G. şi adoptarea unei hotărâri în vederea evitării pe viitor a unor astfel de situaţii, în vederea bunei desfăşurări a activităţii. Or, în speţă, reclamantul a contestat A.G.E.A. pentru că s-a hotărât majorarea capitalului social, în condiţiile în care pe ordinea de zi nu a figurat această problemă.
Ca atare, curtea de apel a reţinut încălcarea art. 195 alin. (2) Legea societăţilor comerciale. Totodată, curtea de apel a reţinut că este menţionat şi motivul relativ la încălcarea art. 192 alin. (2) Legea societăţilor comerciale, întrucât prin actele societăţii nu s-a prevăzut o derogare de la textul de lege menţionat, în sensul că modificarea actelor constitutive ale societăţilor s-ar putea face cu votul majorităţii asociaţilor.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs, pârâtele - reclamante, criticând Decizia atacată, în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În dezvoltarea criticilor de nelegalitate formulate, recurentele au arătat că în speţă au fost respectate dispoziţiile art. 195 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, republicată, întrucât în convocator s-a prevăzut că A.G.E.A. se convoacă pentru adoptarea unor hotărâri privind Norme desfăşurare a activităţii, ceea ce acoperă şi Decizia adoptată.
Cu privire la interpretarea greşită a art. 192 alin. (2) Legea societăţilor comerciale, recurentele au arătat că în art. 13 din contractul de societate coroborat cu art. 5 din statut, s-a prevăzut că A.G.A. hotărăşte asupra întregii activităţi şi asupra oricărei probleme privind societatea prin votul reprezentând majoritatea absolută, astfel încât părţile au înţeles să deroge de la dispoziţiile art. 192 alin. (2) Legea societăţilor comerciale, iar instanţele de judecată nu se pot substitui părţilor din contractul de societate.
Examinând actele şi lucrările dosarului, prin prisma motivelor de nelegalitate formulate, Înalta Curte reţine că recursul declarat este nefondat pentru următoarele considerente:
Conform art. 195 alin. (3) din Legea nr. 31/1990: „Convocarea adunării se face în forma prevăzută în actul constitutiv, iar în lipsa unor dispoziţii speciale, prin scrisoare recomandată, cu cel puţin 10 zile înainte de ziua fixată pentru ţinerea acesteia, arătându-se ordinea de zi".
Aşadar, legiuitorul român consacră obligativitatea înscrierii pe ordinea de zi ataşată convocatorului a tuturor problemelor ce urmează a fi dezbătute în cadrul adunării generale a asociaţilor, în vederea respectării dreptului de informare a acestora şi, implicit, a dreptului de vot. Or, în speţă astfel cum corect au reţinut instanţele de fond, hotărârea A.G.E.A. cuprinde o decizie de majorare a capitalului social, neînscrisă pe ordinea de zi conform art. 195 alin. (3) din Legea nr. 31/1990.
Susţinerea recurentei în sensul că adoptarea unei hotărâri privind buna desfăşurare a activităţii, aspect ce figurează pe ordinea de zi, acoperă Decizia de majorare a capitalului social, este superfluă, terminologia folosită în convocator fiind mult prea generală pentru a acoperi o atare decizie.
Cât priveşte critica de nelegalitate relativă la aplicarea greşită a art. 192 alin. (2) Legea societăţilor comerciale deoarece părţile au derogat de la acest text de lege prin contractul de societate, Înalta Curte reţine că şi aceasta este nefondată, întrucât actele constitutive fac trimitere tot la dispoziţiile legale, în speţă, art. 192 alin. (2) Legea societăţilor comerciale, conform cărora pentru hotărârile având ca obiect modificarea actului constitutiv este necesar votul tuturor asociaţilor. Sub acest aspect, se reţine că prin art. 5 din statutul societăţii, părţile nu au derogat expres de la dispoziţiile art. 192 alin. (2) Legea societăţilor comerciale, text de lege ce instituie regula menţionată pentru adoptarea deciziilor de modificare a actelor constitutive, dată fiind importanţa acestor măsuri, întrucât în acest articol se dispune că Adunarea generală a asociaţilor decide asupra întregii activităţi a societăţii şi asupra oricăror probleme cu votul reprezentând majoritatea absolută. Se reţine din coroborarea acestui articol cu articolul 10 din statut, astfel cum corect a reţinut instanţa de apel, că deciziile privind modificarea contractului şi statutului societăţii se iau în condiţiile legii, respectiv ale art. 192 din Legea societăţilor comerciale. O atare interpretare este impusă de caracterul general al obligaţiei din art. 13 în raport cu dispoziţiile art. 10 din statut, dispoziţie ce face trimitere expresă la modificarea actelor constitutive conform prevederilor legale.
Pentru considerentele mai sus arătate, în baza art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat ca nefondat.
În baza art. 274 C. proc. civ., Înalta Curte va obliga recurenţii la plata cheltuielilor de judecată către intimatul reclamant M.N. reprezentând onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâtele SC A.F. SRL Strehaia şi de G.A. împotriva deciziei nr. 53 din 24 martie 2010 a Curţii de Apel Craiova, secţia comercială, ca nefondat.
Obligă recurenţii la plata către intimatul reclamant M.N. a sumei de 4000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 30 septembrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3066/2010. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 3068/2010. Comercial → |
|---|
