ICCJ. Decizia nr. 4429/2010. Comercial
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 4429/2010
Dosar nr. 10422/1/2008
Şedinţa publică de la 16 decembrie 2010
Asupra constatării perimării contestaţiei în anulare de faţă;
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Reclamanta SC A.C. SRL, prin cererea înregistrată la data de 6 ianuarie 2003 pe rolul Tribunalului Bacău, a chemat în judecată pârâţii Ţ.A. şi Ţ.E. pentru ca, prin hotărâre judecătorească să se dispună obligarea lor la plata sumei de 1.087.877.386 lei, reprezentând contravaloare lucrări de construcţie efectuate la imobilul proprietatea acestora şi TVA.
Pârâţii au formulat cerere reconvenţională, prin care au solicitat obligarea reclamantei la plata sumei de 10.000.000 lei.
Prin Sentinţa civilă nr. 3122 din 19 decembrie 2003, Tribunalul Bacău, secţia comercială şi contencios administrativ, a respins ca nefondate, atât acţiunea principală, formulată de reclamanta SC A.C. SRL, cât şi cererea reconvenţională formulată de pârâţii Ţ.A. şi Ţ.E.
Sentinţa instanţei de fond a fost apelată de către reclamanta SC A.C. SRL şi de pârâţii Ţ.A. şi Ţ.E., iar prin Decizia nr. 71 din 14 septembrie 2005, Curtea de Apel Suceava a admis în parte apelul declarat de reclamanta SC A.C. SRL, a schimbat în parte sentinţa, în sensul că a admis acţiunea acesteia, obligându-i pe pârâţi la plata sumei de 819.535.099 lei reprezentând diferenţă contravaloare lucrări de construcţie efectuate la imobilul proprietatea acestora şi TVA şi a respins ca nefondat apelul pârâţilor Ţ.A. şi Ţ.E.
Împotriva deciziei menţionate, Ţ.A. şi Ţ.E. au formulat cerere de revizuire, care a fost respinsă ca nefondată prin Decizia nr. 136 din 17 decembrie 2007, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, aceştia fiind obligaţi la plata sumei de 3.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată către intimata SC A.C. SRL.
Prin Decizia nr. 2799 din 9 octombrie 2008, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins recursul declarat de revizuenţii Ţ.A. şi Ţ.E. împotriva Deciziei nr. 136 din 17 decembrie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
La data de 11 decembrie 2008, Ţ.A. şi Ţ.E. au formulat contestaţie în anulare împotriva Deciziei nr. 2799 din 9 octombrie 2008 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, solicitând în temeiul dispoziţiilor art. 318 C. proc. civ. admiterea cererii, anularea deciziei instanţei de recurs şi rejudecarea recursului.
Înalta Curte, prin încheierea de şedinţă din 18 martie 2010, a suspendat judecata contestaţiei în anulare, în temeiul dispoziţiilor art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., iar de la această dată, până la termenul de astăzi, cererea a rămas în nelucrare din vina părţilor, neefectuându-se nici un act de procedură în vederea judecării.
Cauza a rămas suspendată mai mult de şase luni, astfel că, din oficiu, a fost repusă pe rol, în vederea constatării perimării contestaţiei în anulare.
Potrivit dispoziţiilor art. 248 C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată se perima de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părţii timp de un an în materie civilă sau de 6 luni în materie comercială.
Conform art. 252 C. proc. civ., perimarea se constată la cerere sau din oficiu.
Din raportarea textelor citate la cele stabilite în legătură cu rămânerea cauzei în nelucrare, reiese că în speţă sunt întrunite condiţiile legale pentru a opera perimarea, pe cale de consecinţă, faţă de cele ce preced, Înalta Curte va constatata perimarea contestaţiei în anulare, potrivit dispoziţiilor art. 252 raportat la art. 248 alin. (1) şi (3) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată perimată contestaţia în anulare declarată de contestatorii Ţ.A. şi Ţ.E. împotriva Deciziei nr. 2799 din 9 octombrie 2008 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, în Dosarul nr. 321/39/2007.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 decembrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4428/2010. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 4430/2010. Comercial → |
|---|
