ICCJ. Decizia nr. 4431/2010. Comercial
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 4431/2010
Dosar nr. 40321/3/2008
Şedinţa publică de la 16 decembrie 2010
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a comercială, la data de 28 octombrie 2008 sub nr. 40321/372008, reclamanta SC E.E.M. SA a chemat in judecată pârâţii Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Voluntari şi Consiliul Judeţean Ilfov, solicitând obligarea acestora la plata sumei totale de 265.014,01 lei, din care 248.027,17 lei reprezentând contravaloare consum energie electrică şi 16.986,84 lei penalizări, precum şi la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 5.842 lei.
În motivarea cererii reclamanta a arătat că, în baza contractelor de furnizare a energiei electrice, pârâta Centrul Şcolar a consumat energie electrică în valoare de 248.027,17 lei, sumă pe care nu a achitat-o şi că penalităţile de întârziere au fost calculate în baza contractului încheiat de părţi şi a Ordinelor Autorităţii Naţionale de Reglementare in Domeniul Energiei.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 969-970, art. 1066 şi urm. C. civ., art. 35 şi urm. C. com., precum şi pe prevederile H.G. nr. 1007/2004, Ordinul nr. 5/2003 emis de A., Legea nr. 318/2003, Legea nr. 13/2007.
Prin sentinţa comercială nr. 9817 din 22 iunie 2009, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, a fost admisă cererea reclamantei SC E.E.M. SA şi a fost obligat pârâtul Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Voluntari la plata sumei de 226.598,33 lei reprezentând contravaloare energie electrică (211.066,54 lei) şi penalităţi de întârziere (15.531,79 lei); a fost obligat acelaşi pârât la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 5.841,66 lei; s-a dispus disjungerea cererii de chemare în garanţie a SC A.P. SRL, şi formarea unui dosar distinct; a fost respinsă acţiunea reclamantei împotriva pârâtului Consiliul Judeţean Ilfov ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că, din analiza probatoriului administrat, a rezultat că între reclamanta SC E.E.M. SA, în calitate de furnizor şi pârâtul Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Voluntari (fostul Centru Şcolar nr. 2), în calitate de consumator, s-a încheiat la data de 28 februarie 2000, pentru o perioadă nedeterminată, contractul de furnizare a energiei electrice pentru locul de consum situat în Comuna Afumaţi, Şoseaua Urziceni.
Potrivit prevederilor art. 11 din contract, consumatorul se obliga să achite integral şi la termen facturile emise de furnizor, precum şi să comunice acestuia din urmă orice modificare a elementelor care au stat la baza întocmirii contractului, iar, în clauza cuprinsă în art. 14 alin. (3), s-a prevăzut modul de calcul al penalităţilor de întârziere, în cazul neachitării obligaţiei de plată în termen de 30 de zile de la data scadentei.
S-a reţinut şi că, în temeiul art. 12 din contract, pârâtul Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Voluntari avea dreptul să racordeze la instalaţiile proprii, în condiţiile legii, consumatori de energie electrică (subconsumatori), însă numai cu „avizul scris al furnizorului ” .
Prima instanţă a mai expus că, pârâtul Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Voluntari a contestat întinderea obligaţiei sale de plată, susţinând că nu datorează întreaga sumă, deoarece de la aceeaşi instalaţie electrică se alimenta, încă din anul 2001, şi chemata în garanţie SC A.P. SRL, care în temeiul unor contracte de închiriere încheiate iniţial cu pârâtul Centrul Şcolar, ulterior cu pârâtul Consiliul Judeţean Ilfov, folosea un spaţiu de 346,7 m.p. pentru a-şi desfăşura activitatea.
În argumentarea soluţiei pronunţate, tribunalul a avut în vedere şi următoarele aspecte: pârâtul Centrul Şcolar nu a dovedit că ar fi solicitat şi obţinut avizul reclamantei de racordare a unor subconsumatori la reţea; reclamanta are calitatea de terţ fată de contractele de închiriere încheiate de chemata în garanţie şi în consecinţă, nu are temei legal pentru a solicita SC A.P. SRL contravaloarea energiei electrice consumate; pârâtul Centrul Şcolar nu a contestat modalitatea de calcul a debitului principal şi a penalităţilor de întârziere.
Pentru cele mai sus expuse, în temeiul art. 969, art. 970, art. 1066 C. civ., precum şi a clauzelor contractuale anterior menţionate, instanţa de fond a admis cererea şi a obligat pârâtul Centrul Şcolar pentru Educaţia Incluzivă Voluntari să plătească reclamantei suma de 226.598,33 lei reprezentând contravaloare energie electrică (211.066,54 lei) şi penalităţi de întârziere (15.531,79 lei).
Împotriva sentinţei comerciale nr. 9817 din 22 iunie 2009, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, a declarat apel pârâtul Grupul Şcolar N.B., fost Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Voluntari.
Acesta a criticat sentinţa atacată pentru netemeinicie şi nelegalitate, invocând faptul că, Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Voluntari a încheiat un contract de închiriere cu SC A.P. SRL, prin care, pârâtul, în calitate de locator, a închiriat societăţii, în calitate de locatar, un spaţiu în suprafaţă de 300 m.p., situat în Atelierele Şcoală Şos. Afumaţi, judeţul Ilfov, prevăzându-se în sarcina locatarului obligaţia de achitare a chiriei şi a contravalorii utilităţilor, la termenele fixate prin contract şi de a monta contor pentru evidenţa consumului de energie electrică.
De asemenea a arătat că, în baza protocolului, încheiat între Consiliul Judeţean Ilfov şi I.S.J. Ilfov la data 27 aprilie 2001, toate clădirile ce aparţinuseră Centrului Şcolar Special Voluntari au fost trecute în domeniul public al Consiliului Judeţean Ilfov şi că, prin contractul de închiriere nr. 8527 din data de 21 octombrie 2003, Consiliul Judeţean Ilfov, în calitate de locator, a închiriat SC A.P. SRL suprafaţa de 346,7 m.p. pentru a desfăşura activităţi de producţie conform Hotărârii Consiliului Judeţean Ilfov nr. 38 din 14 aprilie 2003.
În ambele contracte de închiriere a fost stipulată obligaţia locatarului de a achita facturile pentru utilităţi, iar prin adresa nr. 1201 din 10 octombrie 2006, reprezentantul SC A.P. SRL a recunoscut debitul în sumă de 261.021,42 lei datorat pârâtului pentru consumul de energie electrică şi a solicitat plata eşalonată a acestuia, situaţie reluată şi în cuprinsul procesului-verbal de conciliere din 29 martie 2007 încheiat între părţi.
Prin decizia comercială nr.34 din 27 ianuarie 2010, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, a respins apelul reţinând în motivarea soluţiei următoarele argumente:
Obligaţia asumată de către SC A.P. SRL prin contractul de închiriere nr. 1 din 12 decembrie 2001, încheiat cu Centrul Şcolar şi prin contractul din 21 octombrie 2003, încheiat cu pârâtul Consiliul Judeţean Ilfov, de a achita facturile pentru utilităţi nu este opozabilă intimatei SC E.E.M. SA, care este terţ faţă de aceste contracte conform dispoziţiilor art. 973 C. civ., care consacră principiul relativităţii efectelor contractelor, potrivit căruia efectele contractului se răsfrâng numai asupra părţilor semnatare, fără să producă consecinţe faţă de terţi, cărora nu le este opozabil.
Inopozabilitatea contractelor de închiriere faţă de SC E.E.M. SA a rezultat şi din nerespectarea de către pârât a obligaţiei de a obţine avizul acesteia în situaţia racordării la instalaţiile proprii, în condiţii legale, a unor subconsumatori de energie (art. 12 lit. f) din contractul de furnizare a energiei electrice din 28 februarie 2000).
Raporturile juridice dintre reclamanta SC E.E.M. SA şi pârâtul Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Voluntari decurg din contractul de furnizare a energiei electrice din 28 februarie 2000, care are forţă obligatorie între părţile contractante în baza art. 969 C. civ., conform căruia „convenţiile legal făcute au putere de lege între părţile contractante”.
Faţă de aceste considerente, instanţa de apel a apreciat ca fiind corectă hotărârea primei instanţe, care a admis acţiunea precizată şi a obligat pârâtul Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Voluntari la plata contravalorii energiei electrice consumate la punctul de consum pentru care a încheiat contract de furnizare a energiei electrice cu SC E.E.M. SA, precum şi la plata penalităţilor de întârziere.
Împotriva Deciziei comerciale nr.34 din 27 ianuarie 2010, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, a declarat recurs pârâtul Grupul Şcolar N.B. (fost Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Voluntari) Voluntari, criticând-o, fără a invoca însă, vreunul dintre motivele prevăzute expres şi limitativ de dispoziţiile art. 304 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului şi pe fond, respingerea acţiunii reclamantei ca neîntemeiate.
În cuprinsul motivelor de recurs, pârâtul a expus critici referitoare la interpretarea probelor administrate în faţa instanţelor inferioare, respectiv a înscrisurilor depuse la dosar, între care: contractele de închiriere încheiate de acesta cu chemata în garanţie SC A.P. SRL contractul de închiriere din 21 octombrie 2003 intervenit între pârâtul Consiliul Judeţean Ilfov şi chemata în garanţie şi contractul de furnizare a energiei electrice din 28 februarie 2000, critici care urmează a fi respinse întrucât privesc analiza fondului cauzei, Înalta Curte, în calitate de instanţă de recurs, fiind ţinută a se pronunţa exclusiv asupra motivelor de nelegalitate şi nu asupra materialului probator existent la dosarul cauzei, această sarcină revenind exclusiv instanţelor de fond.
De asemenea, în raport de actele şi lucrările dosarului, precum şi de textele legale pe care s-a bazat soluţia instanţelor inferioare, Înalta Curte o apreciază ca fiind justă şi temeinică şi urmează să o menţină.
Faţă de considerentele expuse, în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Grupul Şcolar N.B. (fost Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Voluntari) Voluntari.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de pârâtul Grupul Şcolar N.B. Voluntari (fost Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Voluntari) împotriva Deciziei comerciale nr.34 din 27 ianuarie 2010, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 16 decembrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4430/2010. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 4433/2010. Comercial → |
|---|
