ICCJ. Decizia nr. 160/2011. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 160/2011
Dosar nr. 795/62/2008
Şedinţa publică din 18 ianuarie 2011
Asupra recursului de faţă :
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele :
Prin sentinţa civilă nr. 2193 din 3 noiembrie 2008 pronunţată în dosar nr. 795/62/2008 al Tribunalului Braşov, secţia comercială şi de contencios administrativ, s-a admis acţiunea precizată formulată de reclamanta P.S.C.M. Braşov împotriva pârâţilor SC A.I. SRL Braşov, SC C.P. SRL prin L.J.R.V.A.I.S.P.R.L. Braşov, SC F.T.V.K SRL Braşov prin L.J.C.I. Transilvania, filiala Braşov, SC M.I. SRL prin L.J.I.R.I.P.U.R.L. Braşov, SC M.P. SRL prin L.J.R.V.A.I.S.P.R.L. Braşov, SC M.S.P. SRL prin L.J.C.I.I.P.U.R.L. Săcele, SC M.A. SRL prin Lichidator Judiciar I.D.I.S.P.R.L.BRAŞOV, SC P.F. SRL prin lichidator judiciar Cabinet Individual de insolvenţă D.M. şi SC P.S. SRL Braşov şi în consecinţă s-a constatat rezilierea de drept a contractului de asociere în participaţiune încheiat cu pârâta SC M.A. SRL, sub nr. 66 din 01 mai 2001 astfel cum a fost modificat prin actele adiţionale, s-a dispus evacuarea pârâtelor din spaţiul situat administrativ în Braşov, şi s-a respins ca fiind lipsită de obiect cererea de evacuare formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâta SC P.S.SRL. Totodată, s-a dispus obligarea fiecărei pârâte la plata sumei de 3.739,3 lei cheltuieli de judecată către reclamantă.
Pentru a pronunţa această soluţie prima instanţă a reţinut în esenţă că reclamanta în calitate de proprietar al spaţiului anterior menţionat a încheiat cu SC M.A.D. SRL, fostă M.A. SRL contractul de asociere în participaţiune nr. 66 din 01 mai 2001. Ulterior prin contractul de cesiune din 27 februarie 2007, cu acordul reclamantei SC M.A.D. SRL a cedat pârâtei SC M.A. SRL calitatea de asociat în contractul de asociere în participaţiune nr. 66/2001, preţul asocierii ce trebuia plătit de aceasta pârâtă reclamantei fiind de 1.025 dolari SUA.
Invocând prevederile capitolul XI ,,clauze finale" pct. 8 din contractul de asociere în participaţiune, reclamanta a notificat acestei pârâte denunţarea unilaterală a contractului pentru neîndeplinirea obligaţiilor de plată a sumelor datorate la scadenţă.
Prin precizarea ulterioară a acţiunii reclamanta a arătat că a solicitat să se constate intervenirea rezilierii de plin drept a contractului de asociere în contradictoriu cu pârâta SC M.A. SRL, iar evacuarea vizează toate pârâtele, în condiţiile în care cele menţionate la nr. 2-9 ocupă spaţiul cu permisiunea pârâtei de rândul I, dar în lipsa oricărui titlu.
În acest context excepţia necompetenţei materiale a instanţei invocate de pârâta SC M.A. SRL a fost respinsă de tribunal prin încheierea de la termenul din 20 octombrie 2008 cu motivarea că scopul urmărit în prezentul litigiu este evacuarea pârâtelor astfel că acţiunea nu are un caracter patrimonial, situaţie în care clauza compromisorie cuprinsă în contractul de asociere în participaţiune nu este incidentă, faţă de dispoziţiile art.340 C. proc. civ..
În privinţa fondului, tribunalul a reţinut că la data de 14 decembrie 2007 reclamanta a notificat pârâtei de rândul I că începând cu această dată consideră reziliat contractului de asociere în temeiul pactului comisoriu de gradul II cuprins în contract, motiv pentru care, a dat eficienţă acestei clauze contractuale, admiţând în consecinţă cererea reclamantei.
Totodată cu privire la pârâtele de rândul 2-9, tribunalul având în vedere că pârâta SC M.A. SRL le-a cedat spaţiul din litigiu, conform propriei recunoaşteri, s-a admis şi cererea de evacuare a acestora, mai puţin a pârâtei SC P.S. SRL, faţă de care acţiunea a fost respinsă ca lipsită de obiect.
Prin Decizia nr. 46 din 15 iunie 2010 a Curţii de Apel Braşov, secţia comercială, s-a anulat ca netimbrat apelul declarat de pârâta SC F.T.V.K SRL Braşov prin lichidator judiciar Casa de Insolvenţă T., filiala Braşov, s-au anulat apelurile formulate de pârâtele SC M.A. SRL prin lichidator judiciar I.D.I.S.P.R.L. Braşov şi SC P.F. SRL prin lichidator judiciar Cabinet Individual de Insolvenţă D.M., s-au admis apelurile declarate de pârâtele SC A.I. SRL Braşov şi SC C.P. SRL prin lichidator judiciar R.V.A.I.S.P.R.L. Braşov, cu consecinţa anulării sentinţei tribunalului şi trimiterii cauzei spre rejudecare Tribunalului arbitral de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie Braşov.
Instanţa de apel a reţinut în privinţa apelurilor declarate de pârâtele SC M.A. SRL şi SC P.F. SRL că cererile sunt anulabile deoarece aceste persoane juridice sunt supuse procedurii falimentului iar lichidatorii desemnaţi în conformitate cu Legea nr. 85/2006 nu au confirmat actele de procedură ale acestor pârâte lipsite de capacitate procesuală de exerciţiu, motiv pentru care au aplicat sancţiunea prevăzută de art. 105 alin. (2) teza a II-a C. proc. civ., anulând apelurile.
Referitor la apelurile pârâtelor SC A.M.I. SRL Braşov şi SC C.P. SRL curtea de apel a constatat că tribunalul a încălcat clauza compromisorie de la capitolul X din contractul de asociere în participaţiune nr. 66 /2001 prin care părţile au înţeles să deroge de la regulile procedurale comune de competenţă materială, stabilind că litigiile nesoluţionate amiabil sunt de competenţa Curţii de arbitraj de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie Braşov.
În acest context, arată instanţa de apel este eronată concluzia tribunalului în sensul că acţiunea în constatarea rezilierii de drept şi capătul de cerere accesoriu privind evacuarea nu constituie litigii evaluabile în bani şi în consecinţă nu au caracter patrimonial faţă de dispoziţiile art. 340 C. proc. civ., deoarece prin Legea nr. 146/1997 modificată prin Legea nr. 276/2009, constituie acţiune evaluabilă în bani şi aceea prin care se solicită constatarea rezilierii de drept a contractului.
Prin urmare, excepţia necompetenţei materiale a fost greşit soluţionată, astfel că fiind incidente dispoziţiile art. 297 alin. (2) C. proc. civ. s-au admis apelurile celor două pârâte, s-a anulat sentinţa şi s-a trimis cauza spre soluţionare tribunalului arbitral.
Împotriva acestei soluţii a declarat recurs reclamanta P.S.C.M. Braşov, criticând-o pentru motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În dezvoltarea criticilor recurenta invocă faptul că excepţia competenţei materiale a fost greşit soluţionată deoarece contrar concluziilor instanţei de apel obiectul cererii de chemare în judecată viza constatarea rezilierii contractului de asociere în participaţiune şi evacuarea pârâtelor. Aceste cereri nu au un caracter evaluabil în bani, iar modificarea Legii nr. 146/1997 a intervenit în cursul anului 2009 respectiv după pronunţarea sentinţei tribunalului şi în cursul soluţionării apelului astfel că nu era aplicabilă acţiunii promovate la data de 28 ianuarie 2008 când litigiile de acest gen nu erau considerate ca având caracter patrimonial.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate Curtea reţine că este nefondat.
Prin clauza compromisorie înserată în capitolul X din contractul de asociere în participaţiune nr. 66 din 01 mai 2001, părţile au înţeles să deroge de la regulile procedurale comune de competenţă şi să atribuie justiţiei private soluţionarea tuturor litigiilor nerezolvate pe cale amiabilă de părţi, respectiv Curţii de Arbitraj de le lângă Camera de Comerţ şi Industrie Braşov.
Din examinarea dispoziţiilor art. 340 C. proc. civ. rezultă că determinarea sferei litigiilor arbitrale are în vedere natura patrimonială şi caracterul tranzacţionabil al litigiului.
În speţă, instanţa de apel a reţinut în mod corect natura patrimonială a litigiului având ca obiect rezilierea contractului de asociere în participaţiune şi evacuarea, ca petit accesoriu şi, în acest sens, competenţa instanţei arbitrale, care a fost nelegal exclusă prin hotărârea primei instanţe.
Calificarea naturii patrimoniale a acţiunii având acest obiect rezidă şi din considerentele Deciziei nr. 32 din 9 iunie 2008 a Secţiilor Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, conform căreia, în vederea determinării competenţei materiale de soluţionare în primă instanţă şi în căile de atac, sunt evaluabile în bani litigiile civile şi comerciale având ca obiect constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept patrimonial, constatarea nulităţii, anularea, rezoluţiunea, rezilierea unor acte juridice privind drepturi patrimoniale, indiferent dacă este formulat petitul accesoriu privind restabilirea situaţiei anterioare.
În consecinţă, criticile recurentei cu privire la caracterul neevaluabil în bani al cererii sale, în raport de modificările aduse Legii nr. 146/1997, care includ în sfera acţiunilor patrimoniale astfel de litigii ca cel de faţă însă aplicabile doar celor ulterioare modificărilor, sunt nefondate, în raport de considerentele mai sus expuse.
Ca atare, văzând dispoziţiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ. recursul reclamantei se va respinge ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta P. BRAŞOV S.C.M. BRAŞOV împotriva deciziei nr. 46/Ap din 15 iunie 2010 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia comercială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 ianuarie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 152/2011. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1661/2011. Comercial → |
|---|
