ICCJ. Decizia nr. 167/2011. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 167/2011
Dosar nr. 8425/99/2009
Şedinţa publică din 18 ianuarie 2011
Prin sentinţa comercială nr. 317/com din 26 februarie 2010 a Tribunalului Iaşi s-a admis acţiunea formulată de reclamanta SC T.B.G.E. SRL şi s-a dispus anularea incidentului de plată major vizând reclamanta şi fila cec seria B.R.D.E. 1 BM 0021478 emisă la 19 octombrie 2009 în favoarea SC L.A.B. SA, menţionat de pârâta B.N.R. la solicitarea pârâtei B.R.D. - G.S.G. SA, sucursala Iaşi.
Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut, în esenţă, că lipsa de disponibil în contul reclamantei, la data introducerii la plată a filei cec s-a datorat neîncasării unor creanţe de la debitori ai reclamantei şi, faţă de achitarea diferenţei de sumă pentru care s-a formulat incidentul de plată, în ziua următoare, s-a reţinut că instanţa de judecată are dreptul de a aprecia, în fiecare caz în parte, după criterii obiective, asupra posibilităţii de a menţine sau a anula incidentul de plată.
Au fost înlăturate apărările pârâtei vizând incidenţa art. 55 din Regulamentul nr. 1/2001, ca fiind aplicabile doar băncilor care au notificat incidente de plată ca urmare a unor erori sau omisiuni.
Raportat la situaţia concretă care a generat refuzul parţial de decontare al băncii trase, prima instanţă a considerat că reclamantei nu i se poate imputa vreo intenţie de fraudare a drepturilor creditoarei SC L.B. SA în a-şi primi plata şi nici nu poate reliefa existenţa unui risc viitor de neplată care să afecteze finalitatea decontărilor, nefiind îndeplinită situaţia premisă avută în vedere de legiuitor la art. 1 alin. (2) din Regulamentul nr. 1/2001.
Apelul declarat de pârâta B.R.D. - G.S.G. SA, sucursala Iaşi, împotriva sentinţei, a fost respins ca nefondat.
În considerente, instanţa de apel a reţinut, din analiza prevederilor art. 55, art. 36 alin. (2) şi art. 1 alin. (2) din Regulamentul nr. 1/2001al B.N.R., faptul că prima instanţă a realizat o corectă interpretare a dispoziţiilor legale în privinţa dreptului instanţei de judecată de a dispune anularea incidentului de plată, deoarece o interpretare restrictivă a condiţiilor în care se poate realiza acest lucru, face inutil şi ineficace controlul judecătoresc.
Împotriva acestei decizii pârâta B.R.D. - G.S.G. SA, sucursala Iaşi, a declarat recurs, solicitând modificarea acesteia şi, pe fond, respingerea cererii privind anularea incidentului major de plată, arătând, în dezvoltarea motivelor de recurs, următoarele:
1. Prima instanţă şi-a depăşit competenţa atunci când a dispus anularea incidentului de plată, operaţiune care poate fi realizată doar de persoana declarantă, care poate fi obligată să facă acest demers la Centrala Incidentelor de Plăţi, prin hotărâre judecătorească, potrivit art. 36 alin. (2) din Regulamentul nr. 1/2001.
2. Hotărârile primei instanţe şi a instanţei de apel au fost pronunţate cu aplicarea greşită a legii, motiv de recurs conform art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Se susţine că, fiind vorba despre un incident de plată major, greşit s-a reţinut că nu prezintă relevanţă dacă trăgătorul avea de încasat creanţe de la diverşi debitori.
De asemenea, în mod greşit s-a omis şi ignorat natura specială a cecului, ca instrument de plată necondiţionat şi independent, a cărui onorare la plată se realizează din disponibilul din contul bancar creat şi afectat acestui scop şi nu prin plăţi colaterale efectuate de alţi debitori decât persoana trăgătorului şi prin alte instrumente de plată.
Prin întâmpinarea înregistrată la 12 ianuarie 2011 (f.10-12), intimata B.N.R. - Centrala Incidentelor de Plăţi, prin B.N.R., sucursala Iaşi, a invocat excepţia lipsei calităţii procesual pasive în raport de prevederile art. 1 şi art. 2 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul B.N.R., iar raportat la speţă susţine că nu este persoană declarantă în sensul prevederilor Regulamentului nr. 1/2001.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate se va reţine că este fondat, pentru următoarele considerente:
Între reclamanta SC T.B.G.E. SRL şi SC L.A.B. SA s-au derulat raporturi comerciale.
La data de 19 octombrie 2009 reclamanta a emis un titlu de valoare, respectiv un cec barat în favoarea creditoarei sale SC L.A.B. SA, pentru suma de 35.409,18 lei, iar la data de 20 octombrie 2009, cecul a fost introdus la plată, la trasul B.R.D. - G.S.G. SA, sucursala Iaşi, care a onorat doar parţial plata, pentru suma de 20.428 lei, iar pentru diferenţa de 14.981,18 lei s-a constatat lipsa de disponibil şi s-a notificat incidentul major de plată generat de reclamantă şi fila cec seria B.R.D.E. 1 BM 0021478 emisă la 19 octombrie 2009, prin aplicarea dispoziţiilor art. 13 din Regulamentul B.N.R. nr. 1/2001.
Dispoziţiile art. 2 lit. c) din Regulamentul nr. 1/2001 al B.N.R. definesc incidentul de plată major ca fiind situaţia în care biletul la ordin cu scadenţă la un anume timp de la vedere, de la data emiterii sau la o dată fixă a fost refuzat din lipsa parţială de disponibil, în cazul prezentării la plată.
În speţă, dispoziţiile legale sunt aplicabile şi incidente, fiind îndeplinite condiţiile pentru înscrierea incidentului de plată.
Aspectele învederate de reclamantă prin care argumentează motivele pentru care plata către SC L.A.B. SA nu s-a putut realiza în totalitate, pe considerentul că, la rândul său, emitenta cecului avea de încasat de la debitorii săi sume de bani care acopereau fila cec şi deci, fapta sa nu prezintă potenţial fraudulos, cât şi faptul plăţii ulterioare a doua zi, a diferenţei de bani creditorului său nu sunt de natură a justifica anularea incidentului de plată.
Aceasta, având în vedere şi caracteristicile, specificul titlului de valoare, care împiedică completarea sa cu date extrinseci, astfel că tot ceea ce nu apare în titlu nu are nicio relevanţă cu privire la executarea acestuia. Pe de altă parte, între obligaţia care a generat emiterea titlului de valoare şi noua obligaţie născută prin emiterea sa nu există nicio legătură, astfel că fila cec este un titlu abstract, care se emancipează total de raportul juridic fundamental.
Aşadar, în speţă, fiind cert şi necontestat faptul că la data prezentării titlului de valoare spre plată, acesta a fost refuzat parţial din lipsă de disponibil, în mod legal şi temeinic unitatea bancară şi-a îndeplinit obligaţia legală de formulare a unei cereri de înscriere a refuzului bancar în Centrala Incidentelor de Plăţi, achitarea ulterioară a întregii sume fiind lipsită de relevanţă, potrivit celor mai sus reţinute.
Prin urmare, criticile recurentei fiind fondate potrivit art. 304 pct. 9 C. proc. civ., în raport de considerentele expuse, în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ. recursul declarat de pârâta B.R.D. - G.S.G. SA, sucursala Iaşi, urmează a fi admis, cu modificarea deciziei pronunţate în apel, având drept consecinţă admiterea apelului aceleiaşi pârâte împotriva sentinţei nr. 317 din 26 februarie 2010 a Tribunalului Iaşi, schimbarea în întregime a acesteia şi pe fond, respingerea acţiunii promovată de reclamanta SC T.B.G.E. SRL Iaşi.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta B.R.D. - G.S.G. SA, sucursala Iaşi, împotriva deciziei nr. 53 din 16 iulie 2010 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia comercială, pe care o modifică şi în consecinţă:
Admite apelul declarat de pârâta B.R.D. - G.S.G. SA, sucursala Iaşi, împotriva sentinţei nr. 317 din 26 februarie 2010 a Tribunalului Iaşi, secţia comercială şi contencios administrativ, pe care o schimbă în tot, în sensul respingerii acţiunii formulată de reclamanta SC T.B.G.E. SRL IAŞI.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 ianuarie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1661/2011. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 168/2011. Comercial → |
|---|
