ICCJ. Decizia nr. 2681/2011. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALÄ.
Decizia nr. 2681/2011
Dosar nr.1646/30/2009
Şedinţa publică de la 15 septembrie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Tribunalul Timiş, secţia comercială şi de contencios administrativ, a admis în parte cererea formulată de reclamanta SC F.E. D.C.I. SA, prin sucursala Timişoara, obligând-o pe pârâtă să plătească reclamantei suma de 75.613,86 lei preţ neachitat şi 21.825,84 lei penalităţi de întârziere şi dobânzi legale din care 2.750,37 lei cu titlu de penalităţi de întârziere şi 19.075,47 lei dobândă legală cu cheltuieli de judecată în sumă de 8.500 lei, aşa cum rezultă din sentinţa civilă nr. 1009 din 24 septembrie 2010.
Apelul declarat de pârâta SC F.V. SRL împotriva acestei sentinţe a fost anulat ca netimbrat de către Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială, prin Decizia civilă nr. 50/A din 14 februarie 2011.
Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de apel a reţinut că apelul pârâtei este netimbrat, că în conformitate cu dovada de îndeplinire a procedurii de citare pentru termenul din 14 februarie 2011 pârâta apelantă a fost citată cu menţiunea timbrării recursului cu suma 1.598 lei taxa judiciară de timbru şi 5 lei timbru judiciar şi că neîndeplinirea acestei obligaţii este sancţionată de art. 20 alin. (1) â€" (3) din Legea nr. 146/1997 cu anularea apelului, dispoziţiile de mai sus fiind aplicate şi timbrului judiciar conform art. 9 din OG nr. 32/1995.
În termen legal pârâta SC F.V. SRL a formulat recurs prin care a solicitat admiterea recursului şi casarea deciziei atacate făcând aplicarea art. 312 şi art. 313 C. proc. civ., cu trimitere la instanţa de apel pentru a fi soluţionat apelul pe fond, respectiv făcând aplicarea art. 314 C. proc. civ., reţinând pricina spre soluţionarea pe fond a litigiului prin respingerea acţiunii intimatei reclamante. În subsidiar a solicitat schimbarea în tot a hotărâri atacate şi respingerea acţiunii reclamante ca nelegală şi nefondată.
În recursul său a susţinut că Decizia atacată este nelegală şi netemeinică, instanţa făcând o aplicare greşită a art. 20 alin. (1)-(3) din Legea nr. 146/997 şi art. 9 din OG nr. 32/1995 în contextul în care procedura de citare a fost viciată în sensul încălcării dispoziţiilor art. 921 C. proc. civ. întrucât afişarea la sediu reprezintă excepţia de la regulă, fiind incidente în speţă motivele prevăzute de art. 304 pct. 5 C. proc. civ., raportat la art. 105 alin. (2) C. proc. civ.
Recurenta a motivat recursul şi pe fondul litigiului arătând că soluţia este nelegală şi în ceea ce priveşte obligarea la plata sumelor solicitate de reclamantă prin cererea introductivă.
Faţă de soluţia pronunţată de instanţa de apel Curtea va lua în discuţie numai motivele referitoare la netimbrarea apelului, asupra motivelor legate de fondul litigiului instanţa de recurs neputând a se pronunţa întrucât nu au făcut obiectul cercetării în apel.
Astfel recurenta pârâtă a invocat încălcarea dispoziţiilor art. 20 alin. (1)-(3) din Legea nr. 146/1997 şi art. 9 din OG nr. 32/1995 faţă de împrejurarea că procedura de citare cu apelanta a fost viciată pentru termenul de judecată din 14 februarie 2011 întrucât afişarea s-a făcut incorect, în condiţiile în care la sediul pârâtei în permanenţă se află o firmă de pază, fiind astfel încălcate dispoziţiile art. 921 C. proc. civ.
Analizând motivele de recurs se constată că la data de 19 ianuarie 2011 pârâta a fost citată în calitate de apelantă, în dosarul nr. 1646/30/2009 al Curţii de Apel Timişoara, secţia comercială, pentru termenul de judecată din 14 februarie 2011, cu menţiunea obligaţiei de a face dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 1.598 lei şi a timbrului judiciar în valoare de 5 lei, sub sancţiunea anulării apelului ca netimbrat. Citaţia a fost afişată pe uşa principală a clădirii întrucât destinatarul nu a fost găsit şi nici nu s-a putut afla adresa unde putea fi găsită, procesul verbal încheiat de agentul procedural îndeplinind condiţiile prevăzute de art. 100 alin. (1) şi art. 921 C. proc. civ.
Conform art. 100 alin. (4) C. proc. civ. procesul verbal face dovadă până la înscrierea în fals cu privire la faptele constatate personal de cel care l-a încheiat.
În aceste condiţii Curtea constată că citarea apelantei pârâte pentru termenul de judecată din 14 februarie 2011 a fost făcută conform dispoziţiilor legale aşa încât dispoziţiile art. 304 pct. 5 C. proc. civ. potrivit cărora hotărârea poate fi casată când instanţa a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancţiunea nulităţii de art. 105 alin. (2) C. proc. civ., nu-şi au aplicabilitate în speţă, urmând a fi respinsă.
În acest context şi faţă de împrejurarea că apelanta pârâtă nu şi-a îndeplinit obligaţia de a timbra apelul până la termenul de judecată fixat în cauză, conform dispoziţiilor instanţei de apel, Curtea constată că în mod corect instanţa de apel a aplicat dispoziţiile art. 20 alin. (1)-(3) din Legea nr. 146/1997 şi art. 9 din OG nr. 32/1995, anulând corect apelul ca netimbrat, situaţie faţă de care nu se justifică invocarea de către recurentă a dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. potrivit căruia hotărârea pronunţată se poate modifica dacă este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii.
Nici susţinerea recurentei referitoare la lipsirea acesteia de dreptul de a se apăra invocat odată cu susţinerea orală a motivelor de recurs, ca motiv de ordine publică, nu se justifică, în condiţiile în care excepţia netimbrării recursului se analizează cu precădere, înaintea oricărei altei cereri formulate în cauză, iar citarea s-a făcut cu respectarea riguroasă a normelor de procedură aşa cum s-a arătat mai sus.
Faţă de aceste considerente Curtea constată că Decizia instanţei de apel este la adăpost de orice critică, recursul pârâtei urmând a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta SC F.V. SRL împotriva deciziei civile nr. 50/A din 14 februarie 2011 a Curţii de Apel Timişoara, secţia comercială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 septembrie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2678/2011. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2682/2011. Comercial → |
|---|
